În contextul noii președinții a UE, președintele francez Emmanuel Macron a mers la Varșovia în această dimineață pentru a discuta despre Ucraina cu prim-ministrul polonez Donald Tusk — inclusiv posibilitatea trimiterii de pacificatori străini în țară după încheierea războiului dintre Kiev și Rusia, afirmă Nicholas Vinocur de la Playbook.

Macron și Tusk despre implicarea UE în securitatea Ucrainei

Conform unui diplomat al UE și unui oficial francez declarat cum liderii europeni încearcă să se pregătească pentru întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă și ce ar putea însemna acest lucru pentru Kiev.

Ideea ca europenii să se implice activ în securitatea Ucrainei este una pe care reprezentanții lui Trump o promovează de luni de zile, cu viitorul vicepreședinte JD Vance pledând pentru o zonă „demilitarizată” în stil coreean între pozițiile rusești și ucrainene, dacă și când ostilitățile se vor încheia.

Ideea de a trimite trupe ale UE în Ucraina este extrem de sensibilă în multe părți ale Europei — inclusiv în Germania, unde cancelarul Olaf Scholz a emis un clar „nein” la această perspectivă. (Scholz a fost lăsat intenționat deoparte de la întâlnirea de la Varșovia a lui Macron.) Dar chiar și ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a respins ideea trimiterii polonezilor în Ucraina, spunând că este „exclusă în acest moment.”

Creșterea chelturililor de apărare pentru membrii NATO

Cu toate acestea, propunerea pentru o forță de menținere a păcii se dovedește a fi tenace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a referit la această idee în timpul întâlnirii cu Friedrich Merz, care este pe cale să-l înlocuiască pe Scholz ca următor cancelar al Germaniei.

Membrii europeni ai NATO discută despre creșterea țintei alianței pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB (de la 2%) la summitul anual al alianței din iunie, raportează FT în această dimineață.

Vorbind în limbajul lui Trump, Ministrul lituanian al Apărării, Dovilė Šakalienė, a declarat că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea” în ceea ce privește contribuțiile la apărare. „Este nedrept că contribuțiile Statelor Unite sunt încă atât de disproporționat de mari,” a declarat ea la o conferință Reuters miercuri.

Olha Stefanishina, nu crede că este vreo justificare a refuzului Germaniei

Jurnalistul Nicholas Vinocur a vorbit cu vicepremierul Ucrainei pentru integrarea europeană, Olha Stefanishina. El a întrebat-o dacă Kievul ar putea accepta desfășurarea trupelor străine pe teritoriul său. „Ucraina este pregătită să discute despre orice funcționează,” a răspuns ea.

Aceasta reflectă o realitate emergentă pentru Ucraina: Efortul său de a adera la NATO nu are succces atâta timp cât armele încă mai răsună pe linia frontului.

Stefanishyna a criticat Germania pentru refuzul său, spunând: „Nu cred că există vreo justificare” pentru poziția sa.

Subliniind că Berlinul nu a cedat în privința aderării Ucrainei la NATO de decenii, Stefanishyna a adăugat: „Este foarte greu să lucrezi cu o țară unde nu există nicio justificare pentru această poziție negativă.”

Vicepremiera Stefanishina speră ca administrația Trump să permită aderarea la NATO a Ucrainei

Când vine vorba de poziția Washingtonului, Stefanishyna a spus că era „dificil să discutăm despre aderarea la [NATO] în ultimele momente ale administrației [Biden]” — dar părea optimistă în privința următorului ocupant al Casei Albe.

„Cel mai bun mod de a construi un dialog este pur și simplu să ne întâlnim cu președintele Trump,” a spus ea, subliniind întâlnirile lui Zelenski cu republicanul la Paris.

„Pe vremea când Jean-Claude Juncker era președintele Comisiei Europene, Ucraina abia își începuse eforturile” de a combate corupția și de a întări statul de drept. „Acum este o țară diferită,” a spus Stefanishyna, subliniind faptul că Kievul este pe cale să se alăture grupului de lucru anticorupție al OCDE și că a realizat mai multe reforme ale statului de drept în ultimul deceniu „decât majoritatea țărilor europene la un loc.”

Ucraina speră ca președinția poloneză a UE să schimbe lucrurile

Ucraina speră că președinția poloneză a Consiliului, care începe în ianuarie, poate accelera negocierile de aderare pe un prim „cluster” de probleme la începutul anului 2025, a adăugat Stefanishyna.

Ea s-a întâlnit cu înaltul trimis al UE, Kaja Kallas, și cu Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, la Bruxelles în timpul vizitei sale.

În ceea ce privește teama majoră legată de aderarea Ucrainei — că aceasta ar putea inunda piața UE cu produse agricole ieftine — ea a considerat-o exagerată. „Ucraina are deja acces la piața UE. Nu a fost perturbat încă”, conform politico.eu.

În orice caz, principalul market de export al Kievului era „în afara țărilor UE, nu înăuntru.”