SUA îşi reglează tonul la München

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Vicepreşedintele american a trasat în capitala bavareză principalele linii ale noii politici externe promovate de administraţia Obama şi a enumerat priorităţile Washingtonului.

Statele Unite vor să adopte un „nou ton“ în relaţiile cu restul comunităţii internaţ ionale, diferit de cel care a dominat retorica precedentei administraţii, dar va cere în schimb mai multe eforturi din partea aliaţilor, a sintetizat vicepreşedintele american, Joe Biden, noua politică externă şi de securitate a Casei Albe. Într-un mult-aşteptat discurs rostit la cea de-a 45-a Conferinţă de Securitate de la München, Biden a prezentat principalele direcţii ale diplomaţiei „new look“ pe care administraţia Obama o va promova pentru următorii patru ani, abordând probleme spinoase care au marcat până în prezent relaţiile dintre Washington şi restul lumii.

„Vin în Europa în numele unei noi administraţii decise să adopte un ton nou, nu doar la Washington, dar şi în relaţiile dintre Statele Unite şi restul comunităţii inter naţionale“, a declarat el. „Vom practica dialogul. Vom asculta. Ne vom consulta. America are nevoie de restul lumii aşa cum, cred eu, restul lumii are nevoie de America“, a adăugat Biden, citat de AFP.

Parteneriat redemarat cu Rusia

Vicepreşedintele american a subliniat că Washingtonul nu va renunţa la proiectul scutului antirachetă menit să contracareze ameninţările iraniene, dar numai dacă tehnologia funcţionează şi nu necesită costuri exorbitante şi doar „în concordanţă“ cu NATO şi Rusia. Mai mult, Biden a pledat în discursul său pentru relansarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia, intrate într-o „derivă periculoasă“.

„A venit momentul să apăsăm butonul de redemaraj şi să reexaminăm numeroasele domenii în care putem să conlucrăm“, a explicat el, evocând o mai bună cooperare în criza afgană. Vicepreş edintele american a avertizat însă că noile relaţii nu vor fi lipsite de dezacorduri, subliniind în acest sens că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată Abhazia şi Osetia de Sud şi că Georgia este singura în măsură să decidă dacă va adera sau nu la NATO. Biden a respins, de asemenea, conceptul „sferelor de influenţă“.

În replică la declaraţiile conciliante ale vicepreşedintelui american, vicepremierul rus, Serghei Ivanov, a apreciat că noua ad mi nistraţie de la Casa Albă transmite „un semnal foarte puternic“ şi „pozitiv“ privind restabilirea dialogului dintre cele două mari puteri.

Alternative pentru Iran

Numărul doi în ierarhia de la Casa Albă a făcut referire la un alt subiect fierbinte care domină agenda internaţională de ani buni şi a cărui soluţionare nu se întrezăreşte în curând, dosarul nuclear iranian. Biden a subliniat în faţa liderilor reuniţi la München că Statele Unite sunt „dispuse să dialogheze“ cu Iranul şi să-i ofere „o alegere clară“ între izolare şi presiuni pe scena internaţională, dacă îşi menţine atitudinea ostilă, şi „avantaje semnificative“, dacă îşi schimbă comportamentul.

El le-a cerut, de asemenea, liderilor de la Teheran să renunţe la sprijinul acordat terorismului, aluzie la susţinerea financiară pe care Republica Islamică o acordă grupărilor islamiste Hamas şi Hezbollah. SPRIJIN

Obama mizează pe europeni

Biden a adus în discuţie şi intenţia Parisului de a reveni în cadrul structurilor militare integrate ale Alianţei Nord-Atlantice, dând asigurări că preşedintele american, Barack Obama, sprijină ferm această iniţiativă. „Preşedintele Obama a subliniat, în cursul unei recente discuţii cu preşedintele Nicolas Sarkozy, că va susţine ferm o participare deplină a Franţei în cadrul NATO, dacă şi aceasta este dorinţa Franţei“, a declarat el. „Sperăm ca noile responsabilităţi ale Franţei să reflecte importanţa con tribuţ iilor sale pe parcursul istoriei NATO şi să consolideze rolul Europei în cadrul Alianţei“, a adăugat vicepre- şedintele american. O even tuală decizie formală în acest sens nu va fi adoptată de Paris înainte de summitul a niversar al Alianţei, din aprilie, care va avea loc la Stras bourg şi Kehl. Franţa s-a retras din structurile militare ale NATO în 1966, în timpul administraţiei Charles de Gaulle.