Situația României, văzută prin ochii unui profesor de economie. Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru românii de rând

Sursa foto: Arhiva EVZ

România a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025, după două trimestre consecutive de contracție economică. Potrivit datelor publicate de INS, Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul al patrulea a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic față de trimestrul al treilea al aceluiași an. Declinul vine după o scădere deja înregistrată în trimestrul al treilea, când PIB-ul s-a redus cu 0,2% comparativ cu trimestrul al doilea. Anunțul a stârnit numeroase temeri legate de situația economică și de impactul pe care aceste cifre l-ar putea avea asupra românilor. Florin Dan Pieleanu, profesor de Economie la un liceu din Capitală, explicat pentru EVZ că aceste date nu vor avea efecte imediate asupra vieții de zi cu zi.

Ce înseamnă, de fapt, recesiunea tehnică

Recesiunea tehnică semnalează o scădere a economiei timp de două trimestre consecutive, măsurată prin PIB. Aceasta nu implică neapărat o criză gravă, ci mai degrabă o perioadă de încetinire sau contracție economică.

Spre deosebire de o recesiune profundă, impactul asupra ocupării forței de muncă și investițiilor este mai redus, iar în prezent datele arată că România nu se confruntă cu o criză de amploare.

Florin Pieleanu, profesor de economie la un liceu din Capitală, a explicat pentru EVZ că termenul este mai degrabă unul statistic, fără efecte imediate asupra vieții de zi cu zi.

„Noțiunea de recesiune tehnică este un termen specializat, pe care omul de rând nu îl înțelege și nu îl analizează, fiind numai un rezultat statistic. Momentan, pentru românul obișnuit nu înseamnă nimic, fiindcă nu s-a întâmplat nimic major în ultimele două trimestre. Poate avea doar un efect psihologic pentru cei care știu că termenul de recesiune nu este ceva de bine. Mai târziu, dacă trendul de scădere a PIB real continuă semnificativ, se poate transforma într-o problemă”, a explicat profesorul.

„România nu este criză acum și să comparăm situația actuală cu una de criză nu ar fi corect pentru nimeni”

Potrivit profesorului de Economie, două trimestre consecutive de scădere economică nu sunt suficiente pentru a defini o criză, deoarece o analiză corectă ar trebui să includă mai mulți indicatori economici relevanți.

De asemenea, Florin Pieleanu a subliniat că definiția recesiunii tehnice ia în calcul inclusiv scăderi minore ale PIB-ului, în timp ce o criză economică ar presupune contracții semnificative.

„O recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere a PIB real, nu înseamnă în niciun caz o criză. În primul rând, recesiunea tehnică ia în calcul un singur indicator (PIB real), în condițiile în care ar trebui analizați mai mulți indicatori pentru a putea decide dacă un stat este în criză sau nu. În al doilea rând, definiția recesiunii tehnice ia în calcul orice scădere a PIB real, chiar și pe cele infime, în timp ce o criză ar necesita scăderi semnificative ale acestuia”, a adăugat el.

Profesorul de economie a subliniat că, în prezent, nu există suficiente elemente pentru a anticipa un scenariu economic sumbru pentru România.

„În opinia mea, nu are niciun sens să facem o prognoză sumbră acum, nu este cazul. Unii oameni sunt și așa destul de sensibili la anumite vești mai puțin pozitive și tind să le exagereze însemnătatea, iar panica nu ajută pe nimeni, ci dimpotrivă. Propun mai degrabă să fim realiști și să nu ne grăbim în a face scenarii. Afirmăm doar faptele din acest moment și atât – există două perioade consecutive în care PIB-ul a scăzut.

Eu cred că următoarele câteva luni nu vor arăta prea diferit față de ultimele, cu unele specificații: într-adevăr, au crescut facturile la energie, impozitele și prețurile anumitor alimente, dar acest lucru nu va mai continua în aceeași măsură. Politica fiscală nu poate continua în sensul acesta. Este posibil ca prețurile altor câteva alimente să se mărească, dar nu și impozitele sau facturile la utilități”, a mai spus el.

Potrivit profesorului, cei aflați la guvernare „trebuie să analizeze situația cu luciditate și realism și să adopte politicile monetare și fiscale cele mai potrivite”

„Aceasta este viziunea mea pentru următoarele 3–6 luni”, ne-a spus profesorul de economie.

Poziția premierului și revizuirea datelor economice

Anunțul oficial al Statisticii vine după ce premierul Ilie Bolojan declara la începutul săptămânii că măsurile de corecție economică pot aduce o încetinire temporară a activității.

„Ar trebuie să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea. Noi am încercat să reducem investițiile la un nivel ridicat și asta vrem să facem și anul acesta. Este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din PNRR”, a afirmat Ilie Bolojan.

Totodată, INS a revizuit evoluțiile economice din primele trimestre ale anului trecut. Potrivit recalculărilor, rezultatele trimestrului I 2025 au fost ajustate de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II de la 101,1% la 101,0%, iar trimestrul III a fost revizuit de la 99,8% la 99,9%.

Încrederea mediului de afaceri scade

Semnalele privind încetinirea economiei au fost anticipate și de indicatorii de încredere din mediul privat. Indicele CONFIDEX a coborât de la 51,3 la 47,2 puncte, sugerând o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor.

Scăderea încrederii este pusă pe seama incertitudinilor politice și economice, dar și a presiunilor fiscale și legislative. Potrivit sondajelor, 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, cadrul fiscal și legislativ va deveni mai puțin favorabil mediului de afaceri.

A cincea recesiune tehnică din ultimii 15 ani

Datele oficiale arată că aceasta este a cincea recesiune tehnică traversată de România după anul 2010. Economiștii subliniază însă că astfel de episoade nu afectează uniform toate sectoarele economiei.

Chiar și într-un context de scădere economică generală, unele industrii pot continua să crească. Evoluțiile depind de cererea externă, investiții și stabilitatea politicilor publice.

Pentru moment, recesiunea tehnică este privită mai degrabă ca un semnal de prudență decât ca începutul unei crize economice majore. Evoluția următoarelor luni va depinde de politicile fiscale, de absorbția fondurilor europene și de stabilitatea economică internă și internațională.