Simulare Evaluarea Națională 2026: Topul perlelor la Limba română

Simulare Evaluarea Națională 2026: Topul perlelor la Limba românăExamen. Sursa foto: Arhivă/EVZ

Începând cu anul 2024, examenele naționale din România sunt corectate digital, după ce lucrările sunt scanate în centre și evaluate pe o platformă securizată de profesori selectați aleatoriu, de regulă din alte județe. La fel ca în anii precedenți, simularea la limba română a creat confuzii printre elevi, lucru vizibil în exprimarea nesigură.

Cum sunt corectate lucrările elevilor

Prima etapă presupune scanarea lucrărilor la predare, în prezența elevilor, de către profesorii asistenți, cu echipamente speciale. Ulterior, lucrările sunt încărcate pe platforma securizată a Ministerului Educației și sunt anonimizate automat. Fiecare lucrare, fie că este simulare sau examen, este evaluată independent de doi profesori, care acordă note pe baza baremului.

Dacă diferența dintre notele celor doi profesori este de cel mult un punct, nota finală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă diferența depășește un punct, lucrarea este trimisă pentru o a treia evaluare, realizată de alți doi profesori.

Perlele din acest an de la simularea la română

Simularea la limba română a provocat confuzii în rândul elevilor, aspect vizibil în exprimarea nesigură, marcată de un limbaj precar și o gramatică incertă.

Câteva exemple sunt: „Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”, „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain” sau „Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.

Examen

Sursa foto: Freepik

Alte răspunsuri ale elevilor

Anul trecut, formularea cerințelor i-a pus în dificultate pe elevi și a creat confuzii. Aceștia au avut de răspuns pe baza unui text de Blaga și au folosit termenul „blagian”, ceea ce le-a ridicat probleme.

„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”, „În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”, „Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”, „Rima din prima strofă a încrucită”, „Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”, „Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”, au fost câteva dintre răspunsurile elevilor.

La una dintre cerințe, elevii au realizat o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista „Dilema Veche”. „Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site www.dilemaveche.ro”, „Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”, au fost unele dintre răspunsuri.

Rezultatele de anul trecut

Anul trecut, peste 58.000 de elevi au obținut note sub 5 la limba română. De asemenea, 42% nu au reușit să redacteze o compunere de minimum 150 de cuvinte.

Totodată, 53% au avut dificultăți la gramatică, neștiind diferența dintre „ia-ți” și „i-ați” și neputând articula corect substantivul „copii”. În plus, 85% dintre candidați nu au demonstrat că pot argumenta coerent o opinie.

Ne puteți urmări și pe Google News