Șeful DNSC: România poate gestiona doar două atacuri cibernetice majore simultan

Șeful DNSC: România poate gestiona doar două atacuri cibernetice majore simultanSursa foto: Dreamstime.com

România se confruntă cu un val constant de atacuri cibernetice susținute sau coordonate de Federația Rusă, iar presiunea asupra infrastructurilor critice a crescut semnificativ după declanșarea războiului din Ucraina. Avertismentul a fost lansat de directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, care a declarat că instituțiile românești pot gestiona eficient cel mult două atacuri informatice majore desfășurate simultan.

Șeful DNSC: „În spatele multor atacuri este Federația Rusă”

Dan Cîmpean a mai declarat că România, alături de celelalte state de pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, se află în vizorul grupărilor cibernetice asociate Kremlinului.

„În spatele multor atacuri, multor incidente de natură cibernetică — o pot spune cu subiect și predicat — este Federația Rusă. Mai ales de când au lansat acest război de agresiune împotriva Ucrainei, periodic, grupări gestionate, direcționate, încurajate de Kremlin sunt din ce în ce mai active în regiune”, a declarat directorul DNSC.

Potrivit acestuia, atacurile atribuite actorilor statali reprezintă mai puțin de 10% din totalul incidentelor cibernetice înregistrate în România, însă impactul lor poate fi mult mai grav decât al atacurilor obișnuite.

România poate gestiona doar două atacuri cibernetice majore în paralel

Șeful DNSC a avertizat că resursele existente permit gestionarea eficientă a cel mult două atacuri informatice de amploare desfășurate simultan.

„La acest moment, abordarea, ipoteza de lucru pe care acționăm este că putem gestiona la nivel național două atacuri majore simultan. Nu știm ce se va întâmpla dacă va fi un al treilea, un al patrulea în același timp”, a spus Dan Cîmpean.

El a explicat că un număr mai mare de incidente majore produse în același timp ar putea pune presiune pe capacitatea tehnică și pe resursele umane disponibile.

Spitalele, sistemul energetic și instituțiile publice, printre cele mai vizate

Potrivit directorului DNSC, cele mai expuse domenii sunt sistemul sanitar, infrastructura energetică și instituțiile publice.

Cîmpean a explicat că spitalele reprezintă o țintă frecventă atât din cauza nivelului diferit de maturitate în securitatea cibernetică, cât și pentru că furnizează servicii esențiale, a căror blocare poate avea efecte grave.

Inteligența artificială accelerează atacurile informatice

Directorul DNSC a atras atenția că atacatorii folosesc din ce în ce mai mult instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a identifica vulnerabilități și pentru a pregăti atacuri într-un timp mult mai scurt.

„Atacatorii folosesc aceste instrumente, aceste modele sofisticate de inteligență artificială pentru a-și pregăti și a-și executa mult mai rapid, mult mai eficient aceste atacuri”, a declarat acesta, citat de G4Media.

Potrivit lui Dan Cîmpean, operațiuni care în trecut necesitau săptămâni sau luni pot fi realizate acum în doar câteva minute.

Lipsa specialiștilor rămâne cea mai mare vulnerabilitate

Directorul DNSC a declarat că deficitul de experți în securitate cibernetică reprezintă una dintre principalele probleme ale României.

El consideră însă că disponibilizările din industria IT pot reprezenta o oportunitate pentru reconversia profesională către domeniul securității informatice.

„Cred că foarte mulți care lucrează în IT-ul clasic la acest moment au și o ocazie să se reinventeze, să se reconvertească un pic, cu un minim efort, spre un domeniu care este cel puțin la fel de lucrativ”, a spus Cîmpean.

România, Republica Moldova și Ucraina au creat o alianță cibernetică

Republica Moldova

Republica Moldova. Sursa foto: Dreamstime.com

Pentru a răspunde mai eficient amenințărilor din regiune, România, Republica Moldova și Ucraina au semnat, în luna februarie, un memorandum de cooperare la Kiev.

Potrivit directorului DNSC, cele trei state și-au propus să își coordoneze mai bine eforturile și schimbul de informații pentru creșterea rezilienței în fața atacurilor informatice.

„Are sens să lucrezi foarte strâns împreună, să te coordonezi între trei state pentru a fi mai bine pregătit în acest domeniu”, a declarat Dan Cîmpean.

Acesta a adăugat că, în opinia sa, statele europene reușesc să răspundă tot mai bine amenințărilor cibernetice, datorită cooperării dintre instituții și investițiilor în expertiză și infrastructură.