Justitie
Șeful ARR prins cu mită în cutii de pantofi vrea în libertate. Decizia, aşteptată la Curtea de Apel Cluj
Cristian Anton / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Șeful ARR ajunge din nou în fața instanței
Curtea de Apel Cluj judecă cererile depuse de cei doi inculpați împotriva hotărârii Tribunalului Cluj, care a admis propunerea procurorilor DNA și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Instanța de fond a respins ca neîntemeiate solicitările de arest la domiciliu sau plasare sub control judiciar.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus anterior reținerea pentru 24 de ore a lui Cristian Anton și a lui Bogdan-Alexandru Radu, urmată de punerea în mișcare a acțiunii penale și sesizarea instanței cu propunerea de arestare preventivă.
Ce acuzații i se aduc lui Cristian Anton
Potrivit anchetatorilor, directorul general al Autorității Rutiere Române, Cristian Anton, este vizat într-un dosar penal în care sunt reținute mai multe acuzații de corupție și infracțiuni conexe. Acesta este cercetat pentru luare de mită în formă continuată, în legătură cu trei acte materiale distincte, dar și pentru utilizarea sau facilitarea accesului la informații nedestinate publicului, în scopul obținerii unor beneficii necuvenite. În același dosar, procurorii au reținut și suspiciunea constituirii unui grup infracțional organizat, ceea ce indică o posibilă structură coordonată în jurul acestor fapte.
În paralel, Bogdan-Alexandru Radu, administrator al unei societăți comerciale, este cercetat pentru dare de mită și trafic de influență, ambele în formă continuată, precum și pentru implicarea într-un grup infracțional organizat. Procurorii Serviciului Teritorial Cluj din cadrul DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a celor doi, măsura fiind aplicată începând de marți. Ancheta vizează modul în care ar fi fost folosite informații sensibile și relații de influență pentru obținerea unor avantaje ilegale, potrivit datelor din dosar.
justiție. Sursa foto: Freepik
Cum ar fi fost organizată gruparea
Cristian Anton ar fi avut un rol central în coordonarea fraudei
Potrivit procurorilor, Cristian Anton ar fi avut un rol central în coordonarea mecanismului investigat, fiind indicat drept liderul grupării. Acesta ar fi organizat și supravegheat activitatea de fraudare a examenelor teoretice și a probelor pe calculator, menținând legătura cu ceilalți membri implicați și gestionând listele cu candidații care ar fi plătit pentru a promova. Anchetatorii susțin că ar fi primit atât aceste liste, cât și o parte din sumele colectate, stabilind totodată componența comisiilor de examinare în funcție de propriile interese și controlând modul de desfășurare a activităților pentru a evita descoperirea.
În același timp, în calitate de examinator și director general al ARR, Anton ar fi facilitat direct fraudarea probelor, potrivit datelor din dosar. Procurorii arată că acesta ar fi permis ca anumite persoane să susțină examenul pe calculator în locul candidaților și ar fi pus la dispoziția unor participanți foile cu răspunsurile corecte pentru proba scrisă, în schimbul unor sume de bani. De asemenea, ar fi desemnat persoane apropiate în comisiile de examinare din centrele considerate favorabile unor astfel de practici, contribuind la menținerea unui sistem organizat de fraudare, susțin anchetatorii DNA.
Sumele de bani din anchetă
Conform procurorilor, în 1 și 7 martie 2026, cu ocazia unor examene organizate în județul Arad și în municipiul București, Anton ar fi primit de la Bogdan-Alexandru Radu suma totală de 60.000 de euro, câte 30.000 de euro pentru fiecare sesiune, pentru a favoriza promovarea frauduloasă a unor candidați.
”În plus, în perioada februarie - martie 2026, ca membru în comisia de examinare, inculpatul Anton Cristian ar fi primit suma de 34.000 de euro dintr-un total de 54.800 de euro de la R.B.A., în legătură cu încălcarea atribuţiilor sale de serviciu, pentru ca, în schimb, să asigure promovarea frauduloasă a examenelor desfăşurate în municipiul Bucureşti (28 februarie 2026), judeţul Arad (01 martie 2026) şi judeţul Mehedinţi (21 februarie 2026), de către candidaţii indicaţi de R.B.A., care ar fi remis sume de bani să promoveze în mod fraudulos examenul”, adaugă DNA.
Procurorii mai susțin că, în 17 martie 2026, Anton ar fi acceptat promisiunea primirii diferenței de 20.800 de euro, sumă care urma să fie achitată ulterior de ceilalți membri ai grupării. În același dosar, anchetatorii arată că Radu ar fi pretins și primit cel puțin 113.000 de euro de la mai mulți candidați, direct sau prin intermediari, promițând intervenții pentru promovarea examenelor. De exemplu, la examenul din 21 februarie 2026 din județul Mehedinți, acesta ar fi încasat aproximativ 22.000 de euro de la peste 100 de persoane.
Potrivit procurorilor, ceilalți membri ai grupării ar fi avut roluri diferite și s-ar fi alăturat ulterior. Aceștia ar fi sprijinit activitatea prin identificarea persoanelor interesate să promoveze fraudulos examenele și prin transmiterea indicațiilor privind modul de operare.
De asemenea, ar fi fost implicați în instruirea candidaților, colectarea banilor și organizarea acestora la locurile de examinare, dar și în susținerea probelor la calculator în locul unor candidați.
La domiciliul lui Cristian Anton a fost găsită suma de aproximativ 500.000 de euro
În urma perchezițiilor, la domiciliul lui Cristian Anton a fost găsită suma de aproximativ 500.000 de euro, păstrată în cutii de pantofi. La ceilalți inculpați au fost identificate sume de bani și bunuri în valoare totală de aproximativ 100.000 de euro, ridicate în vederea instituirii sechestrului asigurător.
Cei opt inculpați aflați sub control judiciar au obligația să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori sunt chemați, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA și să nu comunice cu alte persoane implicate în dosar. În cazul nerespectării obligațiilor, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv.
După apariția cazului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu cunoaște detalii despre situație, dar a subliniat că persoanele care încalcă legea trebuie să răspundă. Acesta a afirmat că își dorește ca fostul său colaborator să fie nevinovat.
