Despre relația cu UE, după criza sanitară și criza economică provocate de epidemia de coronavirus, 78.1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să se întărească pentru că doar dacă lucrează împreună statele pot combate mai bine crizele.

14.9% consideră că Uniunea Europeană ar trebuie să aibă o putere mai mică pentru că doar statele singure pot combate mai bine crizele. 7% din totalul respondenților nu știu sau nu răspund.

39.5% dintre români consideră că Uniunea a reacționat „la început mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine”, 30.5% „la fel de slab si la începutul si pe parcursul crizei”, 24% „la fel de bine si la începutul si pe parcursul crizei”. 6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.

68% dintre cei intervievați sunt de părere că România este pregătită de mult să facă parte din spațiul Schengen (în creștere față de 46.8% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% își exprimă dezacordul. 9.3% nu știu sau nu răspund.

Cei care cred că România este pregătită de mult să facă parte din spațiul Schengen sunt cu precădere: bărbați, persoane peste 44 de ani, inactivi pasivi sau gulere albastre, rezidenți în mediul urban, locuitori din regiunile Sud Vest Oltenia și Vest.

În opinia a 57.3% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje (în scădere față de 63.8% în  septembrie 2019), în timp ce 33.3% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje (în creștere față de 27.7% față de septembrie 2019). 9.4% reprezintă non-răspunsurile.

Aderarea la Uniunea Europeană este văzută ca o sursă de avantaje pentru România mai ales de către: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat și venit peste 3000 de ron, gulerele albe, angajații la privat, rezidenții din urbanul mare.

Cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă dezavantaje sunt cu precădere: persoane cu vârsta între 30 și 59 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut, cu venit sub 3000 ron, gulere gri, angajați la stat, rezidenți în urbanul mic sau rural.

Relația cu SUA

64.6% dintre români (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 25.7% își exprimă dezacordul, iar 11.6% nu știu sau nu răspund.

Încredere în alte țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 48.9% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 44.5%. 14.5% dintre respondenți declară că au încredere în Ungaria și doar 8.8% în Rusia.

Cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern

69.6% dintre români consideră că relația cu Statele Unite ale Americii și cea cu Uniunea Europeană sunt la fel de importante pentru România. 24% sunt de părere că relația cu Uniunea Europeana este cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România, iar 2% indică relația cu SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 4.4%.

Atitudinea liderilor politici din Ungaria față de România

În opinia a 61.1% dintre respondenți, în ultimii ani, atitudinea liderilor politici ai Ungariei față de România a fost una mai degrabă ostilă, în timp ce doar 24% apreciază atitudinea acestora ca fiind mai degrabă prietenoasă.  14.9% nu știu sau nu răspund.

Unirea României cu Republica Moldova

73.7% dintre cei intervievați susțin Unirea României cu Republica Moldova (în creștere față de 68% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% se opun acestei idei. 3.7% nu știu sau nu răspund.

Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educație mediu, inactivi pasivi susțin Unirea României cu Republica Moldova într-o măsură mai mare decât celelalte categorii.

Mândria de a fi român

91.8% dintre participanții la sondaj declară că se simt mândri că sunt români (în creștere față de 80.9% în septembrie 2019), în timp ce 7% afirmă contrariul. 1.2% nu știu sau nu răspund.

Cetățenia română

În opinia a 92.3% dintre respondenți, cunoașterea limbii române trebuie sa fie o obligație pentru orice cetățean român  (în creștere față de 88.1% în septembrie 2019). 7.5% afirmă contrariul, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.

Protejarea drepturilor minorităților naționale

88.8% dintre respondenți sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților naționale de pe teritoriul său (în creștere față de 79.7% în septembrie 2019), 9.5% au o opinie contrară. Nu știu sau nu răspund 1.7%.