Rugăciunea, studiată din punct de vedere științific. AJUTĂ sau NU oamenii aflați în suferință? Concluzia e ȘOCANTĂ

Rugăciunea, studiată din punct de vedere științific. AJUTĂ sau NU oamenii aflați în suferință? Concluzia e ȘOCANTĂ

Rugăciunea, împreună cu postul și milostenia, este unul din cei trei stâlpi ai evlaviei, după cum arată Mântuitorul Iisus Hristos în predica de pe muntele fericirilor. Biserica Ortodoxă învață că toate virtuțile și harurile lui Dumnezeu se obțin în primul rând prin rugăciune.

Dar dacă este să privim lucruri din punct de vedere științific, lucrurile arată altfel. Medicul american Mitch Krucoff, cardiolog cu o mare experienţă de la Duke University Medical Center, a declanşat un studiu şocant pentru sceptici: pentru a vedea dacă, cu adevărat, rugăciunea îi poate ajută pe cei aflaţi în suferinţă.

Pentru a afla mai multe medicul american a format mai multe grupuri de rugăciune, de diferite religii şi din diferite zone ale globului, formate din zeci de oameni, cu care a stabilit o formă de rugăciune colectivă pentru câţiva dintre pacienţii săi, grav bolnavi de afecţiuni cardiace.

Ajută rugăcinea?

Rezultatele obţinute până acum sunt spectaculoase, fiind tot mai evidenţă diferenţa între pacienţii pentru care se realizează astfel de rugăciuni şi ceilalţi.  În același timp, tot în SUA, William Harris un alt medic a făcut un studiu pe aceeași temă. Pentru a evita efectul placebo nici unul din oamenii care au participat nu au știut că sunt subiecți. Mai concret, timp de un an, 1000 dintre pacienţii care au trecut prin secţia de urgenţe a spitalului de cardiologie în care lucra dr. Harris, au fost împărţiţi în două grupe: pentru una dintre grupe (reprezentând jumătate din numărul de pacienţi) s-au rugat în mod sistematic un grup de voluntari şi preoţi, în timp ce cealaltă grupa a urmat numai medicaţia clasică, scrie siteul Secretulcunoasterii.

Probabil că vă întrebați care au fost rezultatele. Ei bine, Pacienţii pentru care s-au realizat rugăciuni au avut cu 11% mai puţine atacuri de cord şi complicaţii cardiace care le puteau ameninţă viaţă. 

În finalul acestui experiment, un alt medic eminent, care s-a hotărât doar după multe insistente să participe la acest studiu non-conformist, dr. O’Keefe, afirmă: “Studiul pe care l-am realizat oferă o perspectiva tulburătoare asupra modului în care Dumnezeu poate să influenţeze în mod direct viaţă noastră pe pământ. Că om de ştiinţă sunt realmente bulversat de aceste rezultate, pentru că nu am nici o posibilitate să le explic decât prin acest ajutor invizibil…”. 

Efectele fiziologice ale rugaciunii

Dr. Koenig de la Universitatea Duke concluziona: “Se pare că rugăciunea are efecte excepţionale asupra întregului organism. Ea poate să scadă foarte mult secreţia de cortizon, epinefrină şi noreprinefrina – hormoni care sunt secretati de suprarenale în condiţii de stres accentuat. Astfel se reduce foarte mult riscul tulburărilor imunitare, al afecţiunilor cardiace – mai ales riscul infarctului miocardic, al ulcerelor sau al bolilor intestinale inflamatorii”.