Sursa: captură YouTube În decembrie, dobânda a ajuns la 5,67, raportat la februarie 2021, când era 2,65.
Finanțele se împrumută la cele mai mari dobânzi pe termen lung din Uniunea Europeană, dublu față de februarie 2021, România riscând să piardă încrederea investitorilor și a agențiilor de rating. Pentru buzunarul românilor, de asemenea, este riscant să ne împrumutăm la dobânzi mari, aceste costuri reflectându-se în ratele crescute la bănci și în prețul euro.
În august 2021, Ministerul Finanțelor, condus de Dan Vîlceanu la acea dată, s-a împrumutat la dobândă negativă, pentru a doua oară în istoria sa, după februarie 2020, când ministru era Florin Cîțu. Valoarea împrumutului s-a ridicat la 176,25 milioane euro, pentru care statul va rambursa după doi ani un împrumut cu peste 150.000 de euro mai puțin.
Și, în timp ce alte state europene continuă să se împrumute la dobânzi negative, cum este cazul Germaniei, România înregistrează o creștere abruptă a dobânzilor. În februarie 2021 Finanțele accesau împrumuturi cu o dobândă de 2,65%, pentru ca la finalul lui 2021 aceasta să crească la 5,37%. Cu această dublare a dobânzilor, România conduce în topul statelor din Europa care se împrumută la dobândă mare.
Comparativ, Bulgaria se împrumută la 0,44%, Cehia la 2,62%, Polonia la 3,35%, iar Ungaria la 4,40%. Performanța atinsă în guvernările anterioare, cu împrumuturi la dobânzi negative, este greu de egalat din nou, însă este vital ca Ministerul de Finanțe să ia măsuri de ajustare a deficitului bugetar și măsuri care să consolideze economia.
Ca atare, trebuie temperat avântul de a crește cheltuielile statului în mod nesustenabil și trebuie pus din nou accentul pe investiții, cheia performanțelor economice anterioare, înregistrate în ciuda pandemiei și a crizei economice mondiale pe care pandemia a declanșat-o.
Recomandările noastre
