România între Washington și Bruxelles. Cum își recalibrează poziția în noua ordine globală

podcast Hai România!, sursă: youtube

Într-un nou episod al podcastului „HAI România!”, jurnalistul Dan Andronic a discutat alături de colegii săi Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră despre felul în care România încearcă să își găsească locul într-o lume aflată în plină reașezare.

De la confruntarea din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu până la repoziționarea Statelor Unite sub administrația Trump, cei trei au pus în oglindă retorica politică și realitatea geopolitică.

O aliniere pe două direcții

Prima concluzie desprinsă din discuție a fost aceea că România practică, voit sau nu, o aliniere duală. Din punct de vedere politic și administrativ, țara se află în siajul Bruxelles-ului, adoptând politici europene chiar și atunci când acestea provoacă nemulțumiri interne. În schimb, pe plan militar și de intelligence, Bucureștiul continuă să mizeze pe parteneriatul cu Statele Unite, considerat singura umbrelă de securitate reală.

„Economic mergem cu valul european, dar forța noastră de securitate rămâne la Washington”, a sintetizat Bogdan Comaroni.

Fără lideri de talie internațională

O problemă ridicată de invitați a fost absența unor lideri români capabili să negocieze la masa marilor puteri. Dacă Polonia și-a păstrat o elită politică pregătită pentru dialog direct cu Washingtonul, România pare să nu mai aibă figuri care să conteze în marile jocuri. „Nu văd pe cineva de la București care să stea la aceeași masă cu Trump și să negocieze de la egal la egal”, a subliniat Dan Andronic.

Pierderea parteneriatului strategic?

O temă sensibilă a fost aceea a parteneriatului strategic cu SUA. În dialog, s-a avansat ideea că acesta ar fi intrat într-un con de umbră odată cu anularea alegerilor din România, ceea ce ar fi împins țara mai aproape de orbita Paris–Bruxelles. În paralel, Washingtonul și-ar fi repoziționat prioritățile spre Polonia, considerată „poarta de intrare” în Europa și un aliat mai solid pe termen lung.

Comaroni a comparat situația cu o nouă „împărțire pe șervețel”, de tipul conferințelor postbelice.

Diplomația pierdută

România nu a fost niciodată o putere militară de prim rang, dar și-a construit influența prin diplomație. De la Pacea de la București din 1913 până la rolul de mediator al lui Ceaușescu în conflicte internaționale, diplomația românească era recunoscută pentru profesionalism și abilitate. Această tradiție pare însă abandonată, iar invitații au deplâns faptul că școala diplomatică românească „s-a tocit”, lăsând țara fără un instrument esențial de influență.

„Noi se pare că am pierdut esențialul, singurul atu pe care îl aveam”, declară Andronic, evocând o discuție cu un diplomat ucrainean. „M-am întâlnit cu un diplomat ucrainian care mi-a zis că ne admiră foarte mult din punct de vedere al școlii diplomatice. Pentru că, de fiecare dată, am reușit să ieșim măriți teritorial din toate războaiele pe care le-am pierdut, doar datorită diplomației”

Tratatul cu Ucraina, un atu sau vulnerabilitate?

Un punct controversat a fost tratatul militar bilateral semnat cu Ucraina, cu doar două luni înainte de invazia rusă. Documentul prevede schimb de informații și cooperare tehnică, dar ridică și semne de întrebare. În opinia invitaților, un asemenea aranjament, negociat în afara cadrului NATO, ar putea crea vulnerabilități, inclusiv discuții privind aplicarea Articolului 5.

„Am intrat într-o înțelegere care poate complica poziția României exact atunci când ar trebui să fim acoperiți de garanții colective”, a avertizat Comaroni.

Identitate și suveranism

Discuția a atins și tema identității naționale. Hoandră a punctat că „suveranismul” actual e mai degrabă o butaforie, fără fundament în politici și instituții. România riscă să piardă nu doar diplomația și armata, ci și sensul apartenenței la o comunitate națională, într-un context în care presiunile externe și interne se amplifică.

„Suveranismul de azi e doar o butaforie. Nu poți să spui că ești suveranist dacă nu ai niciun proiect real pentru țara ta”, a spus Octavian Hoandră.

Adaptare prin improvizație

Dezbaterea a scos în evidență faptul că România se adaptează la schimbările geopolitice, dar o face adesea reactiv, prin improvizație. Dualitatea dintre Bruxelles și Washington, lipsa liderilor de calibru, pierderea reflexelor diplomatice și tratatele negociate în grabă sunt semnele unei politici externe care încearcă să supraviețuiască, nu să construiască. Va reuși România să revină la marca sa de forță, diplomația inteligentă, sau va rămâne doar un pion mutat de alții pe tabla de șah globală?

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmarită aici: https://www.youtube.com/watch?v=Ft0KDAK_HR4&ab_channel=HAIRom%C3%A2nia%21