International
Grecia reacționează dur la Bruxelles după descoperirea unei drone ucrainene într-o zonă turistică
Sursă foto: X.com
Din cuprinsul articolului
Grecia a avut o reacție fermă la Bruxelles după identificarea unei drone navale ucrainene neexplodate în apele sale, exprimând temeri că războiul din Ucraina s-ar putea extinde până în Marea Mediterană, în contextul în care forțele de la Kiev își continuă acțiunile împotriva așa-numitei „flote fantomă” folosite la transportul petrolului rusesc, potrivit relatărilor făcute de Politico.
Grecia protestează după ce o dronă ucraineană a fost găsită pe litoralul său
Mai exact, o dronă navală de tip Magura, încă încărcată cu explozibili şi cu indicii că fusese utilizată într-o tentativă de atac, a fost observată săptămâna trecută de un pescar în apropierea insulei Lefkada din vestul Greciei, o zonă frecventată de turişti. Dispozitivul era prins într-o peşteră, iar motoarele sale funcţionau în continuare.
Ministrul Apărării din Grecia, Nikos Dendias, a confirmat marţi originea ucraineană a dronei şi a adus subiectul la reuniunea Consiliului de Apărare al UE desfăşurată la Bruxelles, descriind situaţia drept „un incident extrem de grav”.
Ministrul de externe Giorgos Gerapetritis a ridicat, la rândul său, problema prezenţei dronei în discuţiile cu omologii europeni, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de luni, anunţând că Atena va recurge la demersuri diplomatice de protest.
El a subliniat că Grecia „nu va accepta desfăşurarea operaţiunilor de război în spaţiul extins al Mediteranei şi, mai ales, îndreptate spre teritoriul său”.
Reacţii diplomatice şi poziţionări oficiale
Autorităţile din Grecia investighează două posibile scenarii: fie drona a fost abandonată în zonă de o navă comercială, fie a fost lansată dintr-o bază ucraineană situată la Misrata, în vestul Libiei, potrivit oficialilor greci.
Nu este prima situaţie în care Grecia este implicată indirect în acţiunile Ucrainei de limitare a veniturilor obţinute de Rusia din exporturile de petrol. În martie anul trecut, o navă aparţinând unei companii greceşti a fost lovită de o dronă ucraineană în apropierea portului Novorossiisk, în timp ce încărca petrol rusesc.
„Se consideră că acest atac este probabil legat de deciziile care au permis, pentru o perioadă limitată, continuarea transportului de petrol rusesc”, a declarat atunci ministrul grec al transporturilor maritime, Vassilias Kikilas, care a calificat astfel de incidente drept „inacceptabile şi extrem de periculoase” atunci când vizează nave sub pavilion grecesc sau echipaje elene.
În acelaşi timp, Kievul îşi intensifică eforturile de a reduce veniturile energetice ale Moscovei, tratând petrolierele implicate în acest comerţ ca ţinte strategice.
Grecia Insula Lefkada. Sursa foto. Pixabay
Poziţia Kievului şi dispute mai vechi
În cazul actual, autorităţile ucrainene afirmă că nu deţin informaţii privind drona. „Nu există dovezi că aceasta aparţine operatorilor ucraineni de drone maritime. Suntem deschişi la cooperare cu partea greacă pentru clarificarea circumstanţelor, dacă vor exista solicitări”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhî.
Totuşi, Kievul a acuzat în mod repetat că flota extinsă de petroliere a Greciei contribuie indirect la menţinerea exporturilor ruseşti de petrol. Încă de la începutul războiului, fostul ambasador ucrainean la Atena, Serhii Şutenko, afirma că „fondurile unor companii de transport maritim sunt pătrunse de sânge”.
Pe de altă parte, incidentul riscă să afecteze imaginea guvernului conservator al Noii Democraţii, în contextul în care Grecia a sprijinit constant Ucraina în ultimii ani, modificând echilibrul tradiţional al relaţiilor cu Rusia.
Executivul se confruntă tot mai mult cu critici din partea opoziţiei, care susţine că statul grec nu dispune de o supraveghere suficientă a apelor sale teritoriale şi pare vulnerabil în faţa unor astfel de incidente.
Critici interne şi tensiuni politice
Kyriakos Velopoulos, liderul formaţiunii ultranaţionaliste Soluţia Greacă, considerată apropiată de Moscova, a afirmat că preşedintele Volodimir Zelenski „nu a fost niciodată un prieten al Greciei, ci dimpotrivă”. Totuşi, el a adăugat că partidul său ar valorifica tehnologia, precizând că ar putea „să demonteze drona, să îi studieze tehnologia şi să producă acest tip de echipamente în serie”.
Neîncrederea dintre Atena şi Kiev nu este mai veche. Mai multe state din Uniunea Europeană exercită presiuni asupra Greciei pentru a furniza avioane de luptă Ucrainei, însă autorităţile elene rămân prudente.
În noiembrie anul trecut, cele două părţi au convenit dezvoltarea comună a dronelor maritime fără pilot. Totuşi, implementarea acordului a întâmpinat dificultăţi, întrucât Ucraina doreşte să păstreze un rol decizional în utilizarea acestor sisteme de către forţele armate greceşti. La Atena, această poziţie este interpretată ca o încercare a Kievului de a-şi menţine influenţa şi în contextul relaţiilor Greciei cu Turcia.
