Groenlanda / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Statele Unite poartă negocieri avansate cu Danemarca pentru deschiderea a trei noi baze militare americane în Groenlanda, într-un context marcat de competiția strategică din Arctica și de preocupările Washingtonului privind activitatea Rusiei și Chinei în Atlanticul de Nord, potrivit unei analize făcute de BBC.
Discuțiile au progresat în ultimele luni și se desfășoară în paralel cu eforturile diplomatice de reducere a tensiunilor generate după declarațiile președintelui Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei.
Potrivit mai multor oficiali, negocierile vizează amplasarea unor facilități militare în sudul Groenlandei, în zone care dispun deja de infrastructură precum aerodromuri și porturi.
Una dintre locațiile analizate este Narsarsuaq, unde SUA au operat în trecut o bază militară în timpul Războiului Rece. Administrația americană susține că obiectivul principal este consolidarea supravegherii maritime într-o zonă strategică dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie, cunoscută sub denumirea de GIUK Gap.
Groenlanda, punct strategic în competiția dintre marile puteri
Groenlanda a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante zone de interes strategic pentru Statele Unite, NATO, Rusia și China. Poziția geografică a insulei oferă acces direct la rutele maritime arctice și la culoarele de monitorizare militară dintre Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord.
GIUK Gap — coridorul maritim dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit — este considerat esențial pentru detectarea submarinelor și a navelor militare rusești care tranzitează Atlanticul. În perioada Războiului Rece, NATO a utilizat intens această regiune pentru supravegherea activităților navale sovietice.
Jens-Frederik Nielsen / sursa foto: arhiva EVZ
Experții în securitate citați Financial Times arată că topirea accelerată a gheții arctice și dezvoltarea noilor rute maritime au amplificat importanța militară și economică a Groenlandei.
În același timp, Washingtonul urmărește să limiteze influența Chinei în regiune, după ce companii chineze și-au exprimat în ultimii ani interesul pentru investiții în infrastructura și resursele naturale ale insulei.
Discuții discrete între Washington și Copenhaga
Negocierile sunt coordonate de Michael Needham, oficial de rang înalt din Departamentul de Stat al SUA. Discuțiile se desfășoară într-un grup restrâns format din reprezentanți americani, danezi și groenlandezi și au avut deja cel puțin cinci reuniuni oficiale din ianuarie până în prezent.
De partea daneză participă ambasadorul Danemarcei la Washington, Jesper Møller Sørensen, și Jacob Isbosethsen, principalul reprezentant diplomatic al Groenlandei în SUA.
Surse apropiate negocierilor au declarat că administrația americană încearcă să găsească o formulă acceptabilă politic pentru toate părțile implicate, fără a relansa discuțiile privind anexarea Groenlandei.
Oficialii americani nu au mai adus în discuție ideea preluării controlului asupra teritoriului, variantă respinsă public atât de Danemarca, cât și de NATO.
Un oficial al Casei Albe a declarat că administrația este „foarte optimistă” în privința evoluției negocierilor și consideră că dialogul se desfășoară într-o direcție favorabilă.
Propunerea SUA pentru noile baze militare
Potrivit informațiilor, Washingtonul a propus ca noile baze să fie desemnate oficial drept teritorii suverane americane, în cadrul unui acord bilateral cu Danemarca. Nu există însă, deocamdată, un acord final asupra acestei formule juridice.
Analiștii consultați The Wall Street Journal spun că alegerea unor locații cu infrastructură deja existentă ar reduce semnificativ costurile logistice și timpul necesar operaționalizării bazelor.
În prezent, SUA operează o singură bază militară permanentă în Groenlanda — baza spațială Pituffik, cunoscută anterior drept Thule Air Base. Instalația este esențială pentru sistemele de avertizare timpurie și pentru monitorizarea rachetelor în cadrul NORAD.
Thule Air Base / sursa foto: Wikipedia
În perioada de maximă intensitate a Războiului Rece, Statele Unite aveau aproximativ 17 facilități militare pe teritoriul Groenlandei.
Declarațiile lui Trump au provocat tensiuni în NATO
Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda nu este nou. În timpul primului său mandat, fostul președinte american a sugerat în repetate rânduri că SUA ar trebui să cumpere insula, idee respinsă ferm de guvernul danez.
Tensiunile au escaladat la începutul acestui an, după ce Trump a afirmat că Statele Unite ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să își extindă influența în regiune. El a declarat că acest obiectiv ar putea fi obținut „pe calea ușoară sau pe calea grea”.
Afirmațiile au provocat reacții puternice în Danemarca și în interiorul NATO. Oficialii danezi au reiterat că Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei și că orice modificare privind statutul teritoriului este exclusă.
Potrivit Politico Europe, diplomații europeni au încercat în ultimele luni să reducă tensiunile și să mențină cooperarea de securitate dintre Washington și Copenhaga în afara disputelor politice publice.
De ce este Groenlanda importantă pentru SUA
Potrivit Evenimentul Zilei (EVZ), importanța Groenlandei pentru Statele Unite depășește componenta militară. Insula are resurse semnificative de minerale rare, inclusiv metale esențiale pentru industria tehnologică și pentru tranziția energetică.
În plus, schimbările climatice transformă Arctica într-o regiune cu relevanță economică tot mai mare. Reducerea gheții maritime deschide progresiv noi rute comerciale și facilitează accesul la resurse naturale greu exploatabile până acum.
Potrivit unui raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS), controlul infrastructurii și al rutelor maritime arctice va deveni una dintre principalele competiții geopolitice ale următorului deceniu.
Oficiali americani și experți militari citați de EVZ au susținut că extinderea prezenței SUA în Groenlanda este necesară pentru a preveni apariția unor „zone de influență” controlate de Rusia sau China în Atlanticul de Nord.
sursa: Facebook
Generalul în rezervă Glen VanHerck, fost comandant al NORAD, a declarat pentru BBC:
„Oriunde SUA și aliații noștri lasă un vid, acel vid este adesea umplut de China și Rusia.”
Danemarca încearcă să evite o nouă criză diplomatică
Guvernul danez a adoptat în ultimele luni o abordare prudentă. Ministerul de Externe de la Copenhaga a confirmat existența negocierilor, însă a evitat să ofere detalii suplimentare.
„Există o cale diplomatică în curs cu Statele Unite”, a transmis ministerul danez.
Experții în securitate arctică consultați de Reuters consideră că Danemarca este dispusă să accepte extinderea facilităților militare americane, atât timp cât suveranitatea asupra Groenlandei nu este pusă sub semnul întrebării.
Actualul cadru juridic dintre SUA și Danemarca se bazează pe acordul de apărare din 1951, care permite Washingtonului să își extindă operațiunile militare pe teritoriul Groenlandei cu aprobarea guvernului danez.
Potrivit analiștilor, Copenhaga încearcă să păstreze echilibrul între menținerea relației strategice cu SUA și evitarea presiunilor politice interne legate de autonomia Groenlandei.
Impactul asupra securității din Atlanticul de Nord
O eventuală extindere militară americană în Groenlanda ar putea modifica semnificativ arhitectura de securitate din Atlanticul de Nord și din regiunea arctică.
Noile baze ar îmbunătăți capacitatea SUA și NATO de monitorizare a activităților navale rusești, în special a submarinelor care tranzitează zona dintre Oceanul Arctic și Atlantic.
În același timp, dezvoltarea infrastructurii militare ar putea genera reacții din partea Moscovei și Beijingului, care au criticat în repetate rânduri consolidarea prezenței NATO în Arctica.
Negocierile dintre Washington și Copenhaga sunt încă în desfășurare, iar oficialii implicați spun că forma finală a acordului nu este stabilită.
Cu toate acestea, evoluția discuțiilor indică faptul că Statele Unite încearcă să își extindă rapid capacitățile strategice într-o regiune devenită centrală pentru competiția geopolitică globală.
