Economie
România, în fața unei provocări economice majore: Va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
România riscă să intre din nou într-o perioadă de măsuri economice dure, pe fondul dezechilibrelor bugetare în creștere. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că oficialii guvernamentali nu au învățat din lecțiile crizei din 2009-2010, iar efectele vor fi vizibile în curând. El a avertizat că România se apropie de o nouă „curbă de sacrificiu”.
Daniel Dăianu, despre situația României
Declarațiile sale vin la scurt timp după ce Erste a atras atenția că instabilitatea politică riscă să compromită ratingul de țară. De asemenea, experții au avertizat că va fi nevoie de un pachet fiscal pentru reducerea deficitului la 7% din PIB.
„România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la Prima News.
Deficitul bugetar rămâne cea mai mare problemă a finanțelor publice. Pentru 2023, acesta a fost de 8,65% în termeni cash. Pentru 2024, estimarea în varianta ESA, standardul folosit la nivelul UE, indică un nivel de 9,28%. Eurostat va publica datele oficiale legate de deficitul ESA pe 22 aprilie.
Deficitul, o problema majoră
Eurostat Eurostat va publica datele oficiale pe 22 aprilie. România s-a angajat să reducă acest deficit la 7% în acest an.
„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva", a afirmat Dăianu.
Pentru a atinge obiectivul de 7% în acest an, Guvernul trebuie să adopte măsuri de corecție, însă opțiunile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate, având în vedere că salariile bugetarilor și pensiile au fost deja înghețate, a explicat președintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, o serie de măsuri care să aducă venituri suplimentare sunt esențiale în acest moment.
Daniel Dăianu. Sursa foto: Facebook
Avertismentul lui Daniel Dăianu
Mulți economiști consideră că măsurile implementate de Guvern până în prezent sunt insuficiente. Acestea includ creșteri de venituri, precum majorarea impozitului pe dividende, restricții suplimentare pentru microîntreprinderi, taxa pe stâlp și eliminarea unor facilități pentru anumite categorii de angajați.
De asemenea, înghețarea pensiilor și blocarea angajările din sectorul bugetar nu sunt considerate suficiente.
În acest context, cele trei mari agenții de rating au menținut o perspectivă negativă asupra calificativului suveran al României, iar guvernanții se confruntă cu o presiune tot mai mare de a propune măsuri credibile pentru consolidarea finanțelor statului, cel mai probabil prin majorarea taxelor.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidenţiale, ceea ce pune ţinta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro.
Cheltuielile din anul electoral, impact asupra situației economice
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash, cel mai ridicat din regiune. În plus, primele estimări ale Comisiei Europene indică un deficit de 9,3% din PIB pe angajamente (ESA), un nivel mai mare decât cel înregistrat în primul an al pandemiei. Datele reflectă șirul cheltuielilor mari din perioada alegerilor.
„România, Slovacia şi Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecţiilor Comisiei Europene”, arată Erste.
Astfel, România riscă să atingă o datorie publică de peste 100% din PIB în următorii 10 ani. În prezent, datoria publică se află la 55% din PIB, față de 49% în 2023 și 39% în 2019.
Chiar și în condițiile unui deficit redus treptat, conform țintelor stabilite cu Comisia Europeană, datoria publică ar putea depăși 60% din PIB începând cu 2027.
Agențiile de rating au revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă, îngrijorate de creșterea datoriei publice. Erste subliniază că plățile dobânzilor și inflația ar trebui monitorizate atent, având în vedere că dinamica datoriei publice poate fi influențată semnificativ de acestea. În plus, o creștere economică sub așteptări ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru profilul datoriei-PIB.
