"România are la fel de multe oportunităţi ca şi Canada"
- Adam Popescu
- 22 august 2008, 13:40
Românul Alexandru Mic a plecat în Canada în urma cu opt ani. Tată a două fete, acesta declară că nu regretă decizia de a emigra. În prezent este programator la compania care alimentează cu energie oraşul Calgary şi ăi sfătuieşte pe toţi cei care doresc să emigreze să evalueze foarte bine ceea ce au în prezent, raportat la ceea ce vor să obţină.
Evenimentul Zilei: Când aţi părăsit ţara şi care au fost motivele pentru care aţi decis să faceţi acest pas?
Alexandru Mic: Data plecării a fost 28 Februarie 2000, dar procesul de emigrare a început în 1998. Deşi am fost destul de mândru de felul cum am articulat motivul plecării în faţa ofiţerului de emigrare canadian, nu cred că mi-era foarte clar de ce vreau să plec.
Faptul că am ajuns la un anumit plafon în legătură cu profesia mea, faptul că la acea vreme nu credeam că România are un viitor foarte bun în general, faptul că iarba e întotdeauna mai verde pe partea vecinului, au fost motive mai mult sau mai puţin conştientizate la acea vreme.
Am ales Canada pentru că este una dintre puţinele ţări care încurajează emigrarea şi au un program foarte clar în această privinţă. Procesul premergător nu a fost dificil, a fost în schimb foarte lung, de aproape doi ani. Calgary, oraşul nostru de destinaţie, a fost ales exclusiv pe baza faptului că aveam prieteni foarte buni stabiliţi acolo.
Ce ocupaţie aveaţi în România?
Conduceam o mică echipă regională în Cluj, a unei firme de software cu profil economic (Ciel).
Care au fost cele mai dificile momente odată ajunşi în Canada?
La momentul plecării din Cluj, petrecusem mai mult de zece ani în acest oraş minunat. Sufleteşte, simţeam că rezonez cu acest oraş şi cu oamenii deosebiţi din această parte a Transilvaniei.
Primele trei săptămâni în Canada au fost într-adevăr extrem de grele, din punct de vedere psihologic. Imaginea reală a continentului Nord American era destul de diferită de felul cum ne-am închipuit-o noi. Schimbasem o situaţie cu alta, pentru care luptatem şi construisem mulţi ani în Romania mai din nimic. Acesta era sentimentul meu la început.
Însă atitudinea extrem de prietenoasă şi politicoasă a canadienilor, dramul de încredere în puterile noastre, faptul că meseriile noastre erau extrem de căutate la momentul respectiv, ne-au ajutat să mergem înainte. Şansa a făcut să ne angajam la trei săptămâni de la momentul sosirii familiei mele pe tărâmul canadian. Cu siguranţă, momentul în care început să lucrăm în Calgary a fost o primă treaptă în integrarea noastră acolo. Cu toate acestea, au trecut mulţi ani până când să simt că lucrurile intră într-o oarecare normalitate.
Ca imigrant aţi simţit că sunteţi privit altfel de către colegii de muncă?
Extrem de rar. Unul dintre marile avantajele din Canada este existenţa a foarte mulţi emigranţi. Poporul canadian este extrem de tolerant din acest punct de vedere.
Care este cea mai mare reuşită obţinută?
Cele două fetiţe ale noastre, Ştefania şi Iulia, care sunt într-adevăr doi copii deosebiţi. Doar sunt ale mele, nu-i aşa ? Sunt mulţumit să de statutul să de slujba obţinute. Firma la care lucrez este deosebit de bună şi îmi place foarte mult ceea ce fac în prezent. Sunt programator la firma care are distribuie Electricitate pentru oraşul Calgary.
Aţi regretat decizia de a emigra?
Scăzând din ecuaţie acele trei săptămâni de la început, niciodată.
Ce vă leagă cel mai tare de ţară?
Părinţii, familia, prietenii cu care mai ţin încă legătura.
V-aţi gândit să vă întoarceţi în România?
România este o ţară foarte diferită, cu foarte multe schimbări pozitive şi spectaculoase, comparativ cu perioada în care am plecat. Sunt convins că sunt cel puţin la fel de multe oportunităţi în România ca şi în locul în care trăiesc acum.
Aş face următoarea comparaţie: sunt foarte mulţi locuitori ai Bucureştiului care s-au mutat acolo din toate colţurile ţării. Deşi sunt sentimentali legaţi de locul lor original, şansele că se vor întoarce sunt scăzute. Cercul de prieteni din noul loc, cercul de prieteni al copiilor, locuinţa, modul de viaţă, sunt toate motive care probabil îi leagă foarte strâns de noul loc de adopţie.
Care ar fi recomadarea dumneavoastră adresată românilor care vor sa emigreze?
S-au scris şi spus foarte multe deja în legatură cu această întrebare. Cel mai important este să evalueze extrem de grijuliu şi obiectiv ceea ce au în prezent, raportat la ceea ce vor să obţină în ţara de destinaţie.