Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au admis joi, în principiu, contestația în anulare în cazul dosarului Ferma Băneasa. Judecata pe fond a fost stabilită pentru ziua de 22 aprilie. 

Potrivit avocatului Constantin Florin Durgheu, decizia ICCJ referitoare la Dosarul Ferma Băneasa este „un pas inainte spre recredibilizarea Instantei Supreme”. Și o lovitură de imagine, Curtea fiind în ultima perioadă criticată pentru lipsa de transparență și rigiditatea de care a tot dat dovadă.

„Termenul de ieri (joi-n.r) de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost așteptat cu un real interes, nu doar de către persoanele implicate în Dosarul Fermă Băneasa, dar și de către toate persoanele implicate în procesul înfăptuirii justiției în mod corect, în deplină concordanță cu principiile naționale și europene care guvernează desfășurarea procesului penal în mod echitabil.

Deși visul clientului meu Remus Truică, a colegului meu, Robert Roșu, precum și a tuturor celorlalte persoane încarcerate în urmă unei decizii pronunțate de către un complet nelegal constituit, a fost amânat, instanța respingând la termenul de ieri solicitarea de suspendare a executării pedepselor, dorința tuturor de a fi în mijlocul familiilor lor se poate realiza la dată de 22 aprilie, dată la care instanța a stabilit termenul la care se va discuta „pe fond” contestația în anulare.

Moment de răscruce în justiția din România

Dacă la următorul termen instanța va admite contestația în anulare și va dispune rejudecarea apelului, în mod firesc, toate persoanele condamnate nelegal vor fi eliberate.

Decizia de joi a Președintelui completului, domnul Andrei Dan Enescu și a doamnei judecător Iuliana Alexandra Rus, cei doi magistrați care au decis, cu majoritate, admiterea în principiu a contestației în anulare, reprezintă un moment de răscruce al justiției din România.

Cuvintele nu sunt mari raportat la miza dosarului și la contextul în care au pronunțat soluția corectă de admitere în principiu a contestației în anulare.

După ce un alt complet al I.C.C.J. a modificat în mod nepermis Codul de Procedura Penală, admițând excepția prematuritatii invocată de reprezentantul D.N.A. la dată de 2 februarie 2021, cu prilejul dezbaterilor din primul dosar având că obiect contestația în anulare, misiunea completului care a admis ieri în principiu contestația în anulare a fost cu atât mai dificilă.

Complet nelegal constituit

Am susținut încă din dată de 2 februarie, imediat după aflarea soluției, faptul că se impune depunerea unei noi contestații în anulare imediat, fără a aștepta (până când ?) motivarea completului nelegal constituit, având în vedere faptul că, strict raportat la dispozițiile legale incidente, contestația în anulare poate fi admisă chiar și înaintea motivării deciziei definitive de condamnare, fiind evident faptul că, în motivarea deciziei, nu se va regăși nici un cuvânt referitor la nelegală compunere a completului de judecată.

În aceste condiții, orice magistrat cu adevărat independent, magistrat care pronunță soluția exclusiv raportat la dispozițiile legale incidente, nu poate constată altceva decât faptul că trebuie admisă, inițial în principiu, apoi, pe fond, contestația în anulare având că obiect cele două motive care au generat nelegală compunere a instanței de judecată.

Soluția pronunțată, cu majoritate, de către Președintele completului, domnul Andrei Dan Enescu și doamna judecător Iuliana Alexandra Rus, trebuie apreciată cu atât mai mult cu cât reduce, atât cât este posibil, abuzul completului nelegal constituit care, nici după ce s-au scurs 3 luni de la pronunțarea deciziei, nu a motivat decizia.

Drama persoanelor condamnate

Dacă și acest complet ar fi admis excepția prematuritatii formulării contestației, deși această excepție nu este prevăzută de Codul de Procedura Penală sau excepția inadmisibilității, potrivit opiniei minoritare exprimate de celălalt magistrat din componentă completului, drama persoanelor condamnate de completul nelegal constituit ar fi fost accentuată prin faptul că toate aceste persoane erau obligate să aștepte o perioada și mai lungă de timp, motivarea deciziei de condamnare.

La modul cel mai sincer, chiar înțeleg dificultatea în care se află completul care a pronunțat decizia de condamnare deoarece nu este simplu să motivezi cum Remus Truică a fost condamnat pentru trafic de influență în perioada august – septembrie 2006, deși la acel moment nu știa despre ce bunuri este vorba și, implicit, nu cunoștea persoanele pe lângă care trebuia să exercite traficul de influență sau cum putea săvârși infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu din moment ce nu cunoștea persoanele care au săvârșit așa-zisul abuz în serviciu ?

La fel de grea se poate dovedi și motivarea referitoare la colegul Robert Roșu din moment ce, se pare, acesta a fost condamnat pentru „vină” de a-și exercită profesia folosind cuvinte și expresii juridice care au pus în dificultate acuzarea ...

Raportat la curajul de a pronunță o soluție normală, aștept cu optimism dată de 22 aprilie, dată la care sper să avem confirmarea faptului că, la Înalta Curte de Casație și Justiție se pot găși și magistrați cu adevărat independenți, magistrați care, la pronunțarea oricărei soluții, să se raporteze exclusiv la probele administrate în mod legal într-un proces și, evident, la toate dispozițiile legale incidente”, consideră avocatul Durgheu, potrivit luju.ro.