Avocatul Florin Durgheu explică de ce trebuie admisă contestația în anulare în Dosarul Ferma Băneasa.

Pe 2 februarie, ÎCCJ va trebui să decidă dacă este admisibilă, în principiu, contestația în anulare formulată în Dosarul Ferma Băneasa. Avocatul Constantin Florin Durgheu explică, într-un editorial, publicat pe ZiuaNews, de ce magistrații trebuie să admită acest recurs. În opinia sa, pe 2 februarie, ÎCCJ are șansa să demonstreze că este cea mai important for al justiției din România.

În acest, caz au fost condamnați, printre alții, avocații Robert Roșu și Corina Teodora Dicu pentru că și-au exercitat profesia.

Titlul editorialului este o interogație. „Va fructifica ÎCCJ șansa de a demonstra că este cu adevărat cel mai înalt for al justiției din România?”

Avocatul vorbește despre codamnarea avocatului Robert Roșu, care a stârnit un val de indignare în rândul judecătorilor și a avocaților.

„Spre stupoarea lumii juridice de bună credință, inclusiv a unui număr important de judecători și procurori, precum și spre consternarea sa și a familiei sale, Robert Roșu, nu doar că a fost condamnat pe nedrept pentru faptul că și-a exercitat profesia la un standard, se pare, prea ridicat, standard care a declanșat anumite frustrări în rândul unor persoane nefamiliarizate cu limbajul juridic, dar a fost considerat de către instanța de apel un element periculos pentru societate, motiv pentru care a fost trimis «la reeducare» în penitenciar, alături de persoane condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni precum omor, viol, trafic național și internațional de droguri de mare risc etc”, a scris avocatul.

Florin Durgheu despre contestația în anulare

El a arătat că Robert Roșu a fost condamnat, după ce un alt complet a stabilit că este nevinovat. El a primit cinci ani, susține avocatul, după ce Curtea de Apel Brașov a dispus achitarea sa. Judecătorii brașoveni au stabilit că avocatul și-a exercitat meseria în limitele legii și de aceea au dat soluția de achitare.

„Este nu doar ciudat, dar și nelegal ca, o instanță de apel, indiferent care ar fi aceasta, să pronunțe soluții de condamnare cu suspendare sau cu executare, împotriva unor persoane care au fost anterior achitate de către instanța de fond, în condițiile în care în fața instanței de apel, nu doar că nu au fost administrate probe care să contureze/ să confirme vinovăția respectivelor persoane, dar, mai mult, absolut toate probele administrate în faza apelului le-au fost favorabile inculpaților!”, susține Constantin Florin Durgheu.

Potrivit spuselor sale, condamnările pronunțate în apel de ÎCCJ au provocat cele mai aprige controverse în lumea juridică. De asemenea, au generat un val de indignare și în rândul opiniei publice care poate judeca situațiile cu propria minte.

Controversele din jurul cazului Ferma Băneasa

În editorial, avocatul Durgheu susține că cele mai multe controverse au pornit de la constituirea completului de judecată. Acesta este și unul dintre motivele care stau la baza constituției în anulare formulate.

„Tocmai problema dată de nelegala constituire a completului de judecată a fost cea care a generat motivul principal al contestației în anulare care are ca prim termen de judecată, data de 2 februarie 2021. Fără discuție, completul investit cu soluționarea dosarului care are ca obiect contestația în anulare trebuie să pronunțe soluția legală, indiferent de presiunile imense, ușor de intuit, la care este supus”, se mai arată în editorial.

În aceste condiții, susține avocatul Înalta Curte trebuie să admită contestația în anulare și să dispună rejudecarea dosarului.

El aduce ca argument situația judecătoarei Florentina Dragomir, care a făcut parte din complet. În opinia sa, aceasta nu avea dreptul să judece deoare nu a depus jurământul de magistrat, conform prevederilor legale:

„Simpla lecturare a articolului publicat pe Luju.ro la data de 22.12.2020, relevă numeroase argumente în favoarea susținerii potrivit căreia se impune admiterea contestației în anulare deoarece doamna Florentina Dragomir nu are calitatea de judecător, din cauza faptului că nu a depus jurământul prevăzut, în mod imperativ, de art. 34 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, după ce a fost numită în funcția de judecător, prin Decretul Prezidențial emis de Președintele de atunci al României, domnul Traian Băsescu”.

Depunerea jurământului este obligatorie

Potrivit textului de lege, la numirea în funcție, judecătorii și procurorii trebuie să depună jurământul în cadrul unei ședințe solemne. Evenimentul are loc în fața celorlalți magistrați, după citirea numirii (alin. 3 al art. 34 din Legea nr. 303/2004). Excepție fac judecătorii sau procurorii care au fost transferați sau promovați. Doar în aceste cazuri, depunerea jurământului nu mai este necesară.

Nedepunerea jurământului de către un judecător atrage nulitatea tuturor sentințelor/deciziilor pronunțate de completul din care a făcut parte. Simpla numire în funcție, care nu este urmată și de depunerea jurământului, este lovită de nulitate.

Astfel, susține avocatul, nefiind transferată din funcția de procuror în cea de judecător, Florentina Dragomir era obligată să depună jurământ.

„Completul care a judecat apelul a fost nelegal constituit din cauza faptului că, doamna Florentina Dragomir nu are numirea în funcția de judecător validă, având în vedere împrejurarea că nu a depus jurământul prevăzut în mod imperativ de art. 34 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în articol.

Florin Durgheu explică de ce trebuie admisă contestația în anulare

Avocatul a prezentat o speță în care judecătoarea în cauză, Florentina Dragomir, a motivat în ce condiți se depune jurământul:

„Astfel, în Dosarul nr. 2470/1/2012, doamna Dragomir Florentina, fiind investită să soluționeze o excepție ridicată în dosarul cunoscut sub numele Trofeul Calității, a pronunțat decizia nr. 160 din 20 iunie 2020, respectiv lipsa numirii prin Decret prezidențial a doamnei judecător Ioana Bogdan și, implicit, lipsa jurământului, a respins excepția cu motivarea că nu este necesară depunerea jurământului în cazul transferului din funcția de procuror în cea de judecător și că obligativitatea depunerii jurământului survine doar în cazul numirii judecătorului prin decret prezidențial!!!”

Drept urmare, concluzionează avocatul judecătoarea Florentina Dragomir nu se încadrează în excepțiile prevăzute de lege. Iar acest lucru atrage după sine și nulitatea compunerii completului de judecată:

„Având în vedere această realitate juridică care nu poate fi contestată cu argumente pertinente, Înaltei Curți de Casație și Justiție îi stă în putere să demonstreze odată cu soluționarea corectă a contestației în anulare că, indiferent de context, mize și presiuni, este, nu doar întâmplător, cel mai înalt for al justiției din România!”