Deţinuţii din sistemul penitenciar românesc au fost, anul acesta, interesaţi de orice altceva decât de votul pentru alegerile locale. Astfel, s-a ajuns la "performanţa" ca doar 34 de puşcăriaşi să vrea să-şi exercite dreptul la vot.

Numărul celor care au optat pentru a-şi alege primarul şi membrii Consiliilor locale a fost ridicol de mic, la nivel naţional. Conform Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din cei peste 30.000 de deţinuţi doar 34 au ştampilat buletinele de vot. Aceasta, deoarece, anul acesta, condiţiile votului s-au modificat, conform Hotărârii nr. 21 H din 02.05.2012 a Biroului Electoral Central care prevede ca votantul din spatele gratiilor "să aibă domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare unde se află locul de deţinere în care sunt încarcerate". În acelaşi timp, urmare a dispoziţiilor transmise şi a hotărârilor adoptate de Biroul Electoral Central, persoanele private de libertate care au votat era necesar să îndeplinescă, cumulativ, următoarele condiţii: să aibă vârsta peste 18 ani sau să fi împlinit această vârstă în ziua alegerilor; să nu le fie interzis acest drept; să fie cetăţeni români sau ai Uniunii Europene, cu domiciliul sau reşedinţa în România; să deţină acte de identitate valabile; să solicite, în scris, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, prin intermediul administraţiei locului de deţinere, că doreşte să-şi exprime dreptul de vot. Astfel, la nivelul sistemului penitenciar au fost identificate 48 de persoane private de libertate care au îndeplinit condiţiile anterior amintite, reprezentanţii secţiilor de votare deplasându-se duminică, la unităţile penitenciare, cu urna specială.