Două dintre Curțile de Apel din țară, de la Brașov și Ploiești au încheiat protocoale de colaborare cu DNA. Sunt singurele instituții de acest fel care au fost de acord să colaboreze cu procurorii în baza unor acorduri puse pe hârtie. În baza înțelegerilor, procurorii anticorupție au acces, cu unele excepții, la dosarele înregistrate la instanță.

Curtea de Apel Brașov a încheiat un protocol de colaborare cu serviciul teritorial DNA Brașov care oferă procurorilor acces la dosarele înregistrate în instanță. Documentul a fost semnat de judecătoarea Nicoleta Margareta Țînț, aflată la vremea respectivă la conducerea Curții de Apel și șeful DNA Brașov Cornel David. Înțelegerea a fost parafată de cele două părți în luna februarie 2016, după cum relatează luju.ro, și este valabil până în ziua de azi. În baza documentului, procurorii au primit acces la „documentele din dosarele penale înregistrate pe rolul secției penale sau, după caz, instanței”.

Protocolul acoperă și activitatea instanțelor subordonate Curții de Apel Brașov, 7 judecătorii și 3 tribunale. Conform sursei citate, acesta este similar altor înțelegeri încheiate cu DIICOT Brașov, DIICOT Covasna, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, precum și cu penitenciarele Codlea și Miercurea Ciuc.

Principala prevedere este „facilitarea accesului procurorilor la aplicația Ecris utilizată de Curtea de Apel Brașov și a judecătorilor la documentele în format Word din dosarele de urmărire penală”. Interpretabil, la acest acord este, după cum relatează luju.ro, faptul că procurorii primesc acces și la celelalte dosare aflate pe rolul instanței. Este vorba despre cele civile sau de contencios administrativ. Trebuie spus că ședințele de judecată sunt publice, iar legea nu interzice accesul la aceste dosare. Oricine le poate consulta, în baza unei aprobări prealabile de la conducerea instanței.

Ce documente sunt excluse din protocol

Acest protocol încheiat de Curtea de Apel Brașov exclude o serie de dosare, care nu sunt publice, conform prevederilor din lege.

„Sunt excluse de la vizualizare documentele din dosare care au caracter confidențial (sesizări privind supravegherea tehnică și a celor privind reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale, sesizări pentru efectuarea perchezițiilor în cursul urmăririi penale, sesizări privind obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul comunicațiilor, și reținute de către aceștia), precum și documentele care constituie informații clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și ale art. 6 și 7 din Hotărârea C.S.M. nr. 140/2014 (n.r. de aprobare a Regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate, secrete de stat și secrete de serviciu).

Accesul se va realiza prin furnizarea unui nume de utilizator și a unei parole, care vor conferi exclusiv drepturi de vizualizare și tipărire a documentelor din aplicația ECRIS, fără posibilitatea de a putea modifică datele înregistrate. Vor putca fi tipărite doar documentele finale închise”, prevede protocolul.

Un protocol similar încheiat la Ploiești

Un protocol similar a fost încheiat cu DNA, și de Curtea de Apel Ploiești, în anul 2020. De această dată, înțelegerea a fost făcută nu doar cu serviciul teritorial ci cu structura centrală a Parchetului anticorupție. Documentul a fost semnat de procurorul șef al DNA, Crin Nicu Bologa, și judecătoarea Ana Corina Botez, președintele Curții de Apel Ploiești.

Protocolul a fost încheiat „având în vedere modificările aduse dispozițiilor Codului de procedura civilă care permit utilizarea mijloacelor informatice de comunicare a actelor de procedura și, sub alte aspecte, simplificarea comunicării actelor de procedura în materie civilă și penală între Curtea de Apel Ploiești și instituția partenera, evitarea comunicării individuale a actelor de procedura, realizarea unei comunicări centralizate, la nivel de instituție, crearea unor baze de date corespunzătoare și a unui program informatic compatibil în vederea gestionării de către fiecare instituție a propriei baze de date ce va fi dezvoltată în acest scop, minimizarea costurilor de expediere, cât și asigurarea certitudinii cu privire la veridicitatea actelor comunicate”.

Cele două instituții pot face schimb de documente

Actul de colaborare permite celor două instituții inclusiv să facă schimb de documente, chiar și altele decât cele prevăzute expres în acordul de colaborare:

„Părțile își pot comunica reciproc, pe adresele de e-mail indicate, adrese de solicitări / trimiteri relații și alte tipuri de corespondență, indiferent dacă sunt sau nu semnate în formă electronică ori dacă se află sau nu în legătură cu un dosar de pe rolul unei instanțe de judecată”.

De menționat că acestea sunt singurele instanțe din țară care au acceptat să încheie un protocol de colaborare cu DNA. Asemenea înțelegeri nu au fost agreate de alte parchete sau instanțe de judecată.