Protestele se intensifică în Iran. Sloganuri anti-regim și confruntări cu forțele de ordine

Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, după ce nemulțumirile populației au scos în stradă mii de oameni. Mișcările au pornit din capitală și, în doar câteva zile, au ajuns în numeroase orașe din țară, unde protestele s-au transformat în confruntări deschise cu forțele de securitate, potrivit BBC.

Protestele se intensifică în Iran. Sloganuri anti-regim și confruntări cu forțele de ordine

Timp de trei zile consecutive, manifestațiile s-au extins dincolo de Teheran, cu participare crescută în zeci de localități. În unele orașe, grupuri de manifestanți au ocupat străzile, iar imaginile difuzate online arată rețineri și intervenții brutale ale autorităților. Presa internațională și filmările apărute pe rețele indică inclusiv folosirea armelor de foc împotriva mulțimilor.

Pe fondul tensiunilor, au răsunat lozinci dure, precum: „Moarte dictatorului”, „Nici Gaza, nici Liban, viața mea pentru Iran”, „Femeie, viață, libertate”.

Inițial, oamenii au ieșit în stradă din cauza problemelor economice, însă rapid protestele au căpătat un sens politic, fiind îndreptate împotriva conducerii Republicii Islamice.

Locul din munții României unde au fost ascunse peste 120 de tone de aur

Ilie Bolojan, despre interviul dat de mama sa: Nu știam, dar nu mă pot supăra pe ea. Ce replică i-a dat Olguței Vasilescu

Proteste Iran. Sursă foto: X.com

Val de nemulțumiri în mai multe orașe

Relatările vorbesc despre strigăte ostile regimului care s-au auzit până târziu în noapte. În mai multe zone s-au scandat mesaje la adresa liderului suprem, iar demonstrații s-au înregistrat în localități precum Hamadan, Izeh, Arak, Norabad Mamasani sau Fooladshahr. În mediul universitar, studenți ai Universității Allameh Tabatabai au transmis propriile mesaje de revoltă, printre care și: „Toți acești ani de crime, moarte acestui regim”.

În numeroase înregistrări se aud și mesaje de susținere pentru prințul Reza Pahlavi, aflat în exil din 1979. Acesta a lansat un apel public către populație, îndemnând la participare organizată la proteste și greve:

„Funcționari publici, lucrători din domeniul energiei și transporturilor, șoferi de camioane, asistenți medicali, profesori și cadre universitare, industriași și antreprenori, pensionari și cei lipsiți de mijloace, uniți-vă și alăturați-vă acestei mișcări naționale.”

El a cerut și sprijinul diasporei, în cadrul campaniei „We Take Back Iran”, pentru „a duce vocea națiunii iraniene în fața mass-media, a instituțiilor internaționale și a guvernelor și parlamentelor străine”.

Sprijin pentru proteste din partea opoziției

În același timp, foști oficiali și consilieri politici transmit mesaje de susținere. Unul dintre ei afirmă:

„Acest regim nu are nici capacitatea, nici voința de a face reforme. Salvarea Iranului, păstrarea integrității sale teritoriale, independența, respingerea amenințărilor externe și eliberarea de tiranie necesită participarea pe scară largă a poporului, astfel încât acest regim autocratic să poată fi respins”.

Departamentul de Stat al SUA, prin contul oficial în limba persană, a comentat situația, condamnând represiunile la adresa manifestanților pașnici:

„Suntem profund îngrijorați de rapoartele și videoclipurile care arată că protestatarii pașnici din Iran se confruntă cu intimidări, violențe și arestări. A cere drepturi fundamentale nu este o crimă. Regimul Republicii Islamice trebuie să respecte drepturile poporului iranian și să pună capăt represiunii.”

Explozia prețurilor — scânteia care a declanșat totul

Mișcarea a pornit după ce comercianții din Teheran au reacționat față de deprecierea monedei și scumpirea accelerată a bunurilor de bază. Inflația depășește 50%, iar prețurile produselor alimentare cresc abrupt: +150% la orez, +255% la fasole. Sancțiunile internaționale limitează exporturile de petrol și accesul țării la finanțări și circuite bancare.

Presa descrie o viață tot mai dificilă: lipsă de medicamente, pene de curent, restricții la apă, școli închise — un stat care abia mai face față. Pe străzi se aud acuzații de corupție, proastă administrare și risipă.