Proteste în Iran, după prăbușirea monedei naționale. Regimul acuză „dușmanii” și vorbește despre război psihologic

Protestele au reizbucnit în Iran după prăbușirea accelerată a rialului, iar străzile din Teheran au devenit scene ale confruntărilor dintre manifestanți și forțele de ordine. Regimul pune tulburările pe seama „dușmanilor” și a unui presupus „război psihologic”, potrivit jppost.com.

Proteste masive în Iran, după prăbușirea monedei naționale

Negustorii din capitală au tras obloanele, iar demonstrațiile s-au extins după scăderea monedei. Imaginile apărute online arată ciocniri în mai multe cartiere din Teheran, unde autoritățile au intervenit pentru a împrăștia protestatarii.

Oficialii au pus tensiunile sociale și declinul economic pe seama „războiului psihologic” dus de „dușmani”, încercând să explice deprecierea rapidă a rialului.

Protest Teheran. Sursă foto: X.com

Autoritățile dau vina pe influențe externe

Generalul-brigadier Ali Akbar Pourjamshidian, responsabil pe linie de securitate în Ministerul de Interne, a legat situația de pe piața valutară cu „instigările dușmanilor”.

Trusa medicală auto, obligatorie în mașină. Cât plătesc șoferii dacă lipsește

Locul plin de legende din munții României. De ce sunt turiștii străini fascinați

„Din punctul meu de vedere, o mare parte dintre problemele și fluctuațiile valutare sunt influențate de atmosfera psihologică a pieței”, a declarat el. „Dușmanul caută disperat să profite de situația creată. Oamenii trebuie să fie conștienți de acest lucru și să nu se lase influențați de insinuările dușmanului. Piața trebuie să-și urmeze cursul în liniște, iar oamenii nu trebuie să se îngrijoreze.”

Și IRGC a explicat tulburările printr-un „război cognitiv, a operațiunilor psihologice și a creării de narațiuni”.

„Disperarea, inducerea fricii și încurajarea capitulării în fața dușmanului, în actualele condiții, sunt exemple clare de comportament subversiv”, a transmis instituția.

Agenția Tasnim a scris că protestele ar fi fost alimentate inclusiv de conturi asociate cu „regimul sionist”. Între timp, rialul a coborât la începutul lunii decembrie la minime istorice, apropiindu-se de 1.250.000 de unități pentru un dolar pe piața neoficială.

Schimbări la banca centrală, pe fondul crizei

Regimul l-a numit luni pe fostul ministru al economiei, Abdolnaser Hemmati, la conducerea băncii centrale, deși acesta fusese anterior demis din funcție. El mai ocupase postul între 2018 și 2021, iar parlamentul îl revocase cu 182 de voturi „pentru” și 89 „împotrivă”.

Potrivit relatărilor disidenților, revenirea lui a alimentat furia străzii. În perioada în care a condus Ministerul Economiei, rialul și-a pierdut aproape jumătate din valoare față de dolar, în timp ce presa de stat a invocat și efectele liberalizării economice, care ar fi accentuat presiunile pe piața valutară.

Nemulțumirile depășesc tema economică

Protestele au fost declanșate și de decizia de a majora prețul combustibilului subvenționat, măsură amânată mult timp tocmai din teama unor reacții similare celor din 2019. Economia se confruntă cu riscuri majore, cu estimări ale Băncii Mondiale care indică intrarea în recesiune și cu o inflație lunară raportată la 48,6% în octombrie.

În stradă au apărut și mesaje politice, unele de susținere pentru Reza Pahlavi.

„Să fie sufletul lui Reza Shah în pace” și „Nu e ultima bătălie, Pahlavi se va întoarce” — acestea au fost unele dintre scandările surprinse în înregistrările distribuite online.

Pahlavi a reacționat și el: „Vă salut pe voi, comercianții din bazar și oamenii care au ieșit în stradă”, a spus el într-un mesaj video. „Cât timp acest regim rămâne la putere, situația economică a țării va continua să se deterioreze.”