Rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie din Republica Moldova ar putea face obiectul unui control sporit de către serviciile naționale de informații. Totodată, publicarea de informații false poate face obiectul unor penalități financiare de peste 200 de euro pentru utilizatorii individuali și de peste 500 de euro pentru entități.

De asemenea, Parlamentul, controlat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), ar intenționa să acorde Serviciului de Informații și Securitate (SIS) noi competențe pentru combaterea dezinformării online. Printre noile puteri s-ar putea număra un mandat extins pentru SIS de a monitoriza comportamentul online al cetățenilor, fără a fi nevoie de o autorizație judiciară prealabilă. În paralel, Codul Contravențional ar putea fi revizuit pentru a include articolul 70 (4) privind sancționarea dezinformării online. Forțele de opoziție din Republica Moldova critică propunerile legislative, care sunt comparate cu cenzură. Propunerile PAS ar trebui să protejeze democrația și securitatea națională de interferențele externe.

Totuși, pentru că sunt controlate politic de PAS, noile prevederi ar putea crea un risc de abuz împotriva cetățenilor care critică acțiunile guvernului. Motivul acestor preocupări este că SIS și alte instituții publice care reglementează sectorul media sunt controlate politic de PAS.

Dacă ar fi adoptate, restricțiile indicate mai sus ar putea institui cenzură pe toate platformele de social media, unde criticii guvernamentali și publicul cititor au migrat. Facebook, Telegram, TikTok și YouTube vor deveni principalele ținte, autoritățile căutând cetățeni care își exprimă disidența politică.

Aproximativ 1,9 milioane de moldoveni folosesc Facebook, reprezentând peste 50% din populația de 2,4 milioane a țării. În mod similar, 1,6 milioane folosesc TikTok. Sondajele recente au arătat că 51% dintre moldoveni folosesc Facebook ca sursă de informații despre situația sociopolitică a țării, TikTok 39%, iar YouTube 38%. Canalele Telegram informează aproximativ 20% dintre cetățeni. În comparație, televiziunea este preferată de 49% din public, radioul 18%, iar presa scrisă 13%. Închiderea site-urilor web nu rezolvă problema controlului informației, iar blocarea completă a rețelelor sociale ar reprezenta măsuri disproporționate, cu consecințe sociopolitice și costuri pentru reputația guvernului în străinătate.

Penalizarea dezinformării online este soluția pe care mizează guvernarea. În realitate, dezinformarea, propaganda și manipularea sunt noțiuni extrem de elastice, fiind interpretabile în funcție de motivația politică a evaluatorului. În lupta împotriva dezinformării rusești, autoritățile ar putea utiliza o abordare punitivă pe criterii politice, atât împotriva partidelor politice de opoziție, cât și a vocilor individuale.

Relaxarea reglementării externe, USAID și alternativa europeană

Intenția guvernului de la Chișinău de a penaliza dezinformarea online vine după ce rețelele de socializare (META etc.) au abandonat politicile de reglementare a conținutului. Fără implicarea proprietarilor platformelor sociale, actorii politici și civici din Republica Moldova au puține instrumente pentru a „verifica” efectiv și pentru a bloca sursele de dezinformare. Suspendarea USAID în februarie a anulat finanțările acestuia curente (32 milioane de dolari) pentru ONG-urile și instituțiile media moldovenești complică capacitatea guvernului de la Chișinău de a detecta dezinformarea. Așadar, pentru a compensa resursele tehnice și financiare furnizate anterior de SUA, dar acum pierdute, Chișinăul ar putea fi motivat să recurgă la penalizarea autorilor și distribuitorilor de informații, clasificate drept dezinformare.

Înlocuirea fondurilor americane cu cele europene ar putea genera capacități suplimentare pentru societatea civilă din Republica Moldova. Bugetul UE pentru sprijinirea actorilor civici este de 6 milioane de euro, dar contribuții suplimentare ar putea veni de la Societatea Deschisă (Open Society), condusă de Alexander Soros. Cifrele pentru bugetul propagandei rusești în 2025 se ridică la 118 milioane de dolari pe lună, sau peste 20 milioane de dolari pe săptămână (în total, 1.4 miliarde de dolari).

Decalajul dintre resursele disponibile în UE pentru a contracara dezinformarea în Republica Moldova și cele alocate de Moscova pentru propaganda internă și globală este enormă. Dar cea mai mare problemă a guvernului de la Chișinău este că majoritatea opoziției care critică politica guvernului PAS-Sandu și susținătorii acestuia nu sunt pro-ruși. Multe partide de opoziție promovează integrarea europeană, atunci când ridică obiecții împotriva PAS. Prin urmare, orice formă de sancționare a criticilor anti-guvernamentali pe rețelele de socializare va lovi în forțele pro-UE și alegătorii săi. Astfel, în încercarea de a combate dezinformarea rusă în spațiul online, PAS ar putea provoca noi sentimente anti-UE în rândul publicului înainte de alegerile legislative.

Principalele scenarii în legătură cu lupta împotriva dezinformării pe rețelele de socializare și alte platforme online se vor desfășura în funcție de reacțiile UE și de capacitatea de mobilizare a opoziției.

Scenariul 1. Guvernul penalizează dezinformarea în spațiul online. În paralel, SIS obține competențe de a acționa ca poliție online. O astfel de decizie politică ar putea fi determinată de doi factori majori: poziționarea UE de partea PAS și starea demobilizată a opoziției moldovenești. Cenzura spațiului online poate fi inspirată și de situația din România, unde extrema dreaptă se poziționează pe primul loc în sondaje la o lună de la alegerile parlamentare.

Scenariul 2. Sancționarea dezinformării online ar putea fi amânată până după alegerile prezidențiale din mai în România. O victorie a candidatului de extremă dreapta, George Simion, ar putea declanșa restricții privind comunicarea politică și publică online. Totodată, serviciilor secrete moldovenești vor primi competențe extinse de monitorizare, în scop preventiv, a celor care sunt considerați diseminatori de dezinformare. Principala motivație va fi prevenirea răspândirii efectelor politice din România asupra preferințelor electorale din Republica Moldova. De asemenea, o schimbare radicală a situației din Ucraina, în favoarea Rusiei, ar putea fi folosită pentru a justifica cenzura online din motive de securitate națională.

Scenariul 3. Protestele opoziției obligă guvernul să-și regândească planurile, care sunt comparate cu cenzura online. Nu este cert că UE va reacționa negativ la intenția guvernului de a restrânge libertatea de exprimare online. Prin urmare, acțiunile de protest ale opoziției pot compensa absența criticilor din partea partenerilor europeni. Cu toate acestea, doar Socialiștii au anunțat că vor să protesteze împotriva unei eventuale cenzuri online.

Dacă alte forțe de opoziție nu se aliniază protestelor, atunci presiunea antiguvernamentală de pe străzi va fi insuficientă pentru a opri introducerea cenzurii pe rețelele de socializare. Având în vedere că socialiștii sunt asociați cu Rusia, scenariul în care protestele cresc în amploare obligând guvernul să renunțe la idee este puțin probabil. Într-un astfel de caz, forțele de opoziție vor califica acțiunile guvernului drept o tentativă de a criminaliza disidența politică în spațiul online. Chiar dacă va eșua să stopeze inițiativa, opoziția o va folosi împotriva PAS în timpul alegerilor parlamentare.