Ce prevede proiectul de lege împotriva femicidului, adoptat de Senat 

Senatorii au votat, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, legea care definește „femicidul” și vizează combaterea crimelor împotriva femeilor. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie votat de Camera Deputaților și promulgat de președintele Nicușor Dan.

Proiectul de lege, votat în prima zi a noii sesiuni parlamentare

Senatorii au adoptat, cu 97 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 7 abțineri, proiectul de lege care introduce pentru prima dată în legislație termenul de „femicid”. Inițiativa urmează să fie supusă votului în Camera Deputaților, iar apoi să fie promulgată de președintele Nicușor Dan.

Depus în Parlament la 29 ianuarie, proiectul de lege a înregistrat cel mai mare număr de susținători din istoria post-decembristă a Parlamentului României, fiind semnat de 273 de senatori și deputați de la toate partidele.

„Vorbim de 5 femicide doar în ianuarie. Astăzi, cred că societatea noastră este foarte pregătită să avem această dezbatere pentru siguranță femeilor. Femeile nu mor în România pentru că nu avem legi, mor pentru că aceste legi nu sunt aplicate cum trebuie. 60 de femei au fost ucise in 2025. Sunt eșecuri instituționale”, a spus Alina Gorghiu (PNL).

Creșterea prețului la motorină este inevitabilă. Ce spune Bolojan despre restricțiile pentru șoferi

Trump vrea o coaliție de țări care să asigure securitatea în Strâmtoarea Ormuz. Iranul țintește cartiere civile din Dubai și Doha. Live text

Cristina Dumitrescu (AUR): „O crimă rămâne tot o crimă”

Cristina Dumitrescu, senatoare AUR, a declarat că partidul va vota proiectul de lege care definește femicidul „pentru că suntem un partid creștin, pentru că prețuim familia, pentru că nu ne dorim violență domestică”.

Ea a mai spus că proiectul introduce o „suprareglementare”, argumentând că infracțiunea de omor calificat există deja în legislația din România. „O crimă rămâne tot o crimă, indiferent că este vorba despre o femeie, despre un bărbat sau despre un copil”, a mai spus aceasta.

Victoria Stoiciu, PSD, a făcut un apel către autoritățile cărora femeile aflate în situații limită le-au cerut să aplice legea: „Violența domestică nu este un fapt minor, nu e o simplă ceartă între soți. Violența domestică degenerează în crimă”.

Senatorii care nu au fost de acord

Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a anunțat că se va abține de la vot, deși ar fi vrut să voteze „împotrivă”.

„Urăsc ipocrizia și fățărnicia care poate să cuprindă chiar și Parlamentul. În sesiunea trecută au fost două proiecte de lege ale soților Ionescu care au venit cu legea «Întâi Femeia», s-au respins de către Senat. Avem o suprareglementare, avem legea ordinului de protecție. Ce facem? Bagatelizăm Codul Penal?”, s-a întrebat acesta.

Cosmina Cerva, din grupul PACE – Înainte România, a reluat poziția lui Gheorghe Vela, potrivit căreia faptele comise împotriva femeilor sunt deja reglementate de Codul Penal: „Codul Penal reglementează agravanta când vorbim de fapte săvârșite și împotriva femeilor. De ce vrem să suprareglementăm în condițiile în care Codul Penal este îndestulător? Doar pentru a pune greutăți și piedici celor care aplică aceste coduri (…) Dacă dumneavoastră credeți că ușurați partea victimelor în dosarele penale vă înșelați, nu faceți decât să îngreunați ceva ce avea în practică aplicabilitate destul e bună”.

Ce prevede, mai exact, proiectul de lege

Proiectul de lege definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Potrivit proiectului, Codul Penal va include circumstanțe agravante la omorul calificat, iar faptele comise asupra fostului soț sau soției, concubinului ori partenerului, precum și cele motivate de gen, divorț, refuzul căsătoriei sau răzbunare vor fi sancționate mai sever.

Alte măsuri prevăzute în proiectul de lege includ:

• Colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor;
• Protecția copiilor rămași în urmă, prin recunoașterea orfanilor femicidului ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată și pedepse mai dure atunci când violența are loc în prezența minorilor;
• Întărirea răspunsului penal, prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul;
• Educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.

Dacă agresorul încalcă un ordin de protecție sau un ordin provizoriu, urmărirea penală va începe din oficiu și va continua chiar și în situația în care victima nu depune plângere sau își retrage plângerea.