Patru profesori din judeţul Ialomiţa au fost reţinuţi pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Ei au cerut şi primit bani de la zece elevi, pentru a interveni pe lângă membrii Comisiilor de evaluare a lucrărilor de la Bacalaureat, în vederea promovării examenului.

Profesorii au fost duşi în arestul Poliţiei Judeţene Ialomiţa, iar astăzi urmează să fie prezentaţi magistraţilor cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile. Cei patru învinuiţi au fost membri în comisia de examinare a centrului organizat în cadrul Grupului Şcolar "Alexandru Ioan Cuza" din Slobozia. Nica Balaciu, unul dintre cei patru profesori, a fost numită vicepreşedinte al centrului. O reţea bine organizată Cazul din Ialomiţa scoate la iveală practicile consimţite tacit de către dascălii care sunt implicaţi an de an în organizarea examenului de Bacalaureat şi care, cel mai probabil, nu au încetat nici după introducerea camerelor de supraveghere. Ba dimpotrivă, elevii mână în mână cu profesorii şi preşedinţii centrelor de corectare au găsit noi metode a fenta ochiul "Big Brother". Una dintre cele mai utilizate şi sigure metode de a "umfla" nota unei lucrări de altfel slabe este cea a însemnării foilor de examen. Înainte de a susţine proba scrisă, elevul este bine instruit cu privire la ce are de făcut: va scrie un cuvânt banal şi simplu de reţinut de două ori într-o anumită parte a lucrării, apoi va tăia cu o singură linie aşa cum se procedează în cazul unei greşeli obişnuite, pentru a nu da de bănuit. Aici, intră în scenă profesorii "cumpăraţi", membrii comisiilor de corectare. Odată ajunse la centru, tezele sunt împărţite pe căprării, iar fiecare dascăl are grijă să corecteze lucrările "cu dedicaţie". Toată comisia este, prin urmare, conştientă de ceea ce se petrece, dar oamenii stau liniştiţi ştiind că, în cazul unui control, nimic nu ar putea fi dovedit. Eleviii mai puţin "piloşi" rămân la mâna profesorilor supraveghetori de la clasă, care, în schimbul unor tarife modeste, îşi pleacă capetele şi la propriu şi la figurat. Trucul din sălile de examen este pe cât de rudimentar, pe atât de eficient, dar şi mai uşor de depistat. Totul pare deprins dintr-un film mut cu Charlin Chaplin. Profesorul se retrage într-un loc mai ferit de ochii camerei video şi, cu privind direct în podea, le şopteşte elevilor rezolvarea subiectului. În alte dăţi, copiii sunt îndrumaţi să procedeze la fel pentru a comunica între ei, încât, dacă ar privi cineva reluările înregistrărilor din ziua examenului, ar avea impresia că toată clasa recită cu pioşenie o rugăciune. Avantajul? Cele câteva mii de camere instalate în toată ţara nu sunt atât de performante încât să capteze şi sunetul, aşa că metoda ar putea dăinui multe sesiuni de bacalaureat de-acum înainte.