Într-o solicitare judiciară depusă recent, procurorii au citat pandemia de COVID-19 și timpul necesar pentru ca un număr suficient de persoane să poată fi vaccinate și riscurile la adresa sănătății reduse pentru a-și justifica solicitarea, informează Minneapolis Star Tribune.

Procesul era prevăzut să înceapă pe 8 martie. Acuzați de moartea lui George Floyd sunt patru agenți de poliție, care l-au interpelat pe o stradă din sudul orașului Minneapolis, în data de 25 mai 2020. Cunoscut cu un cazier voluminos, asupra lui Floyd a fost descoperită o bancnotă de 20 de dolari falsă.

În solicitarea sa, acuzarea a susținut că amânarea procesului pe 7 iunie „echilibrează de o manieră corespunzătoare necesitatea de a proteja sănătatea publică cu necesitatea de a veghea ca acest dosar să fie rezolvat cu celeritate”.

Cei patru agenți de poliție acuzați, Derek Chauvin, Toy Thao, J. Alexander Kueng și Thomas Lane urmează să fie judecați împreună, informează Fox News.

Chauvin este acuzat de omor de gradul doi și omucidere involuntară, iar ceilalți sunt acuzați că au ajutat și încurajat producerea crimei și omuciderii involuntare.

Floyd, un bărbat negru de 46 de ani, a decedat după ce Chauvin, un polițist alb, a fost văzut pe înregistrările video că ține genunchiul pe gâtul său timp de aproape nouă minute, în ciuda faptului că acesta a strigat în câteva rânduri că nu poate să respire.

Moartea lui George Floyd a provocat un val de proteste care s-au întins rapid în toată America și au căpătat culoare politică.

Ce are Trump cu Floyd?

În mod straniu, deși atât șeful poliției cât și primarul din Minneapolis, precum și guvernatorul și Procurorul general al statului Minnesota erau toți Democrați, protestele, care au fost confiscate de organizații extremiste de stânga, precum Black Lives Matter și Antifa, l-au avut ca țintă pe Donald Trump.

Mai mult, în multe din marile orașe conduse de Democrați, precum Chicago, Seattle, Portland, Atlanta etc., manifestațiile au luat o turnură violentă, cu jafuri, incendieri, agresiuni fizice împotriva albilor, ba chiar și cu crearea unor așa-zise „zone libere”, în care poliția nu a avut acces și unde legea nu a mai fost aplicată.