Sinistrații rămași fără locuințe după cutremurul din 1977 au primit repartiții în apartamente noi, mobilate. A fost una dintre primele măsuri luate de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Afirmația îi aparține lui Dan Constantin, senior-editor la publicația Jurnalul. Acesta a povestit că imediat după cutremur Ceaușescu a scos armata din cazărmi ca să intervină în degajarea dărâmăturilor și pentru găsirea supraviețuitorilor.

În 1977, armata era singura instituție a statului care avea echipamentele și dotările necesare pentru a interveni în caz de dezastru. Pe vremea aceea nu exista un serviciu de protecție civilă la fel de eficient, precum ISU în zilele noastre, care să acționeze.

Cutremurul s-a produs în seara de 4 martie 1977 și a afectat, în principal, capitala București. La ora 21.22, când majoritatea oamenilor se aflau în casă și se pregăteau de culcare, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea și a durat 56 de secunde. În București, s-au prăbușit peste 30 de clădiri de locuințe, majoritatea amplasate în zona centrală, iar sub dărâmături au murit în jur de 1.400 de persoane. La nivelul întregii țări numărul total al victimelor a fost de 1.570.

Senior-editorul publicației Jurnalul, Dan Constantin, susține că Nicolae Ceaușescu a dat dispoziție ca armata să intervină și să ia parte la operațiunile de căutare și eliberare a supraviețuitorilor de sub dărâmături. De asemenea, el a dispus ca sinistrații să fie mutați în apartamente noi, mobilate, pentru a putea lua viața de la capăt în condiții normale.

„Pentru cei care au trăit cutremurul din 1977, cu siguranță nu îl pot uita. Eram la etajul unu în momentul cutremurului, iar neoanele se rupeau ca niște creioane. Pe bulevardul Magheru au fost cele mai mari distrugeri, doar tancurile mai puteau circula. Primul ordin pe care l-a dat Ceaușescu a fost ca armata să intervină. Intervenția armatei a fost esențială pentru că mijloacele pe care zona civilă le-ar fi avut și care acum sunt trecute în responsabilitatea ISU, nu se pot compara cu ceea ce avea armata atunci. Armata pe atunci era foarte bine echipată, era extinsă cu sute de mii de oameni”, a povestit Dan Constantin.

Cel mai impresionant moment

El a adăugat că, în calitate de jurnalist, a asistat operațiunile de salvare de după seism și a rememorat câteva dintre momentele din acele zile. Ceea ce l-a impresionat, a fost o fotografie a realizatorului de televiziune Alexandru Bocăneț, descoperită între ruinele blocului Continental.

„Datorită profesiei, am văzut cum au evoluat intervențiile de după cutremur. Fotografia cea mai puternică ca impact pe care mi-o amintesc este la blocul Continental unde și-au găsit sfârșitul Bocăneţ și Doina Badea. Am văzut fotografia lui Bocăneţ într-o ramă cu sticla spartă”, a povestit Dan Constantin la Antena 3 CNN.

Ziua în care a fost îngropat Bucureștiul

În seara de vineri, 4 martie 1977, s-a petrecut unul dintre cele mai mari dezastre din istoria modernă a României. Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a provocat distrugeri importante în mai multe orașe din țară, dar în special în București, și a provocat 1.570 de victime. Cele mai multe dintre acestea, peste 1.390 au fost înregistrate în Bucureşti. Tot aici, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.

În aproximativ un minut, cât a durat seismul, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente s-au transformat în grămezi de moloz. O parte din clădirile-simbol ale Capitalei s-au transformat în ruine. Mai multe blocuri de locuințe precum „Casata”, „Scala”, „Wilson”, „Dunărea”, „Nestor”, „Belvedere”, „Continental” s-au prăbușit.

Epicentrul ca fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit în aproape toată zona Balcanilor, dar și în mare parte din Europa de Sud-Est. Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 a fost echivalentă cu cea a provocată de explozia a 10 bombe atomice.