Pe terenul cercetat în acest an, cu o suprafaţă de peste 8.000 de metri pătraţi, va fi construit un centru comercial. "Nu există nici o altă necropolă romană, pe teritorul actual al României, unde cercetările să fi fost terminate integral", a precizat arheologul Constantin Inel.
În total, au fost descoperite circa 1.080 de morminte, din care peste 800 de incineraţie şi restul de inhumaţie. Dintre acestea, 167 au fost cercetate în acest an, pe un teren situat între magazinul Profi şi Bazinul Olimpic din Alba Iulia.
"Campania de anul acesta ne arată cum se închidea o astfel de necropolă. Izvoarele antice ne arată că aceste necropole erau aşezate la intrările în oraş, de o parte şi de alta a unui drum. În acest caz, e vorba despre drumul care făcea legătura între Apulum şi Ampelum, actuala Zlatna", explică Constantin Inel.
Arheologul spune că în privinţa mormintelor de inhumaţie dominante sunt cele de copii şi tineri, fiind găsite puţine morminte de adulţi. "Descoperirile ne confirmă faptul că această necropolă a cunoscut dezvoltarea maximă în secolul II d.H. şi în prima jumătate a secolului III, deoarece în a doua jumătate a secolului III se generalizează inhumaţia, ca urmare a acceptării creştinismului", mai spune Constantin Inel.
"Suntem prima exchipă de arheologi care putem pune cap la cap datele din peste o mie de morminte. Până acum , statisticile s-au făcut pe baza a zeci sau câteva sute de mormite dintr-o necropolă", adaugă arheologul.

Nu este cea mai mare necropolă

Necropola din zona stadionului nu este cea mai mare din vechiul Apulum, ci a doua ca mărime.
"Prima ca mărime este cea de pe Dealul Furcilor, unde până acum au fost găsite circa 900 de morminte şi s-a cercetat 25-30% din suprafaţă. Bineînţeles, nu ne aşteptăm ca densitatea de morminte să fie la fel de mare pe toată suprafaţa, dar cu siguranţă vor fi mai multe decât la stadion. Cea de-a treia este la Partoş, în zona digului. Aici este însă o mică problemă, pentru că Mureşul nu mai are acelaşi curs şi o parte din necropolă a fost descoperită prin exploatări aluvionare, fiind găsite în special monumente funerare", a declarat Constatin Inel.

Ceramică, monede şi podoabe

Din punctul de vedere al obiectelor găsite în morminte, predomină ceramica, atât vase întregi cât şi fragmente, monede fiind găsite doar în 9% din morminte. Acestea sunt din bronz şi argint, nefiind găsită nicio monedă din aur. Singurele obicte din aur au fost unele podoabe, şi anume cercei.
Ceramica oferă şi posibilitatea studierii ritualurilor de înmormântare, asocierile de piese fiind frecvente, de exemplu trei opaiţe, trei ulcioare şi monede pe unele dintre ele.
"Urmează publicarea descoperilor şi concluziilor pe marginea acestora, care va fi însoţită de o expoziţie mare. Vom scrie şi un proiect pentru a obţine bani. Şansa noastră a fost că, din 2002 şi până acum, săpăturile s-au făcut pe banii beneficiarilor. Cred că de acum încolo este rolul Statului Român să susţină, inclusiv financiar, valorificarea cercetărilor făcute", este de părere Constantin Inel.
Cercetările în această zonă au fost demarate în 1979.