Prima confruntare constituţională dintre premier şi şeful statului va privi numele noului ministru al Educaţiei, pe care Victor Ponta va trebui să-l negocieze cu Traian Băsescu.
Demisia ministrului Ioan Mang, provocată de scandalul de plagiat, va pune la încercare mai repede decât era de aşteptat relaţia instituţională dintre şeful statului şi cel al Executivului. Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, va trebui să se consulte cu preşedintele Traian Băsescu în privinţa numelui celui pe care îl va propune pentru preluarea portofoliului Educaţiei. Mai mult decât atât, şeful Executivului va trebui să obţină acordul preşedintelui în privinţa persoanei pe care o va desemna ca ministru. Preşedintele are acoperire constituţională pentru a pretinde premierului să decidă de comun acord nominalizarea unui ministru în cazul unei remanieri. Mai precis, este vorba de o decizie a Curţii Constituţionale care prevede că preşedintele are un drept de veto asupra numirii unui ministru. "În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului- ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană", se arată în Decizia 98/2008 a Curţii Constituţionale. Având în vedere acest lucru, înlocuitorul lui Mang va fi decis în urma unei discuţii care va avea loc între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, susţin surse din PSD. Curtea Constituţională a decis în 2008 că premierul trebuie să numească un ministru doar cu acordul preşedintelui Preşedintele, vocea României la Bruxelles Premierul Victor Ponta a avut negocieri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu privire la participarea la Consiliul European. Mai precis, cine va reprezenta România? Preşedintele, ca până acum, său primul-ministru? Victor Ponta a spus ieri că nu a rezolvat această problemă. "Ne-am înţeles că nu ne-am înţeles pe această temă. Rămâne să discutăm în continuare", a declarat ieri primul ministru în legătură cu discuţia avută marţi cu preşedintele României. Practic, situaţia nu s-a schimbat faţă de discuţia anterioară. "Am avut o primă discuţie legată de participarea la Consiliul European, în care domnia sa mi-a arătat că vrea să participe în continuare. Vom avea chiar săptămâna viitoare o nouă discuţie. Eu nu vreau să contest rolul constituţional al preşedintelui, dar problemele europene nu mai sunt considerate de politică externă în Europa, ci probleme interne, se discută în special lucruri care ţin de activitatea guvernamentală", spunea Ponta duminică după prima discuţie avută cu Băsescu. Tratatul Uniunii Europene prevede, la articolul 15, că din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre. Republicile parlamentare şi monarhiile constituţionale sunt reprezentate de premier, iar republicile prezidenţiale şi semiprezidenţiale, de preşedinte. Premierul, însoţitor Conform Constituţiei României, preşedintele reprezintă statul român (art. 80) şi încheie tratate internaţionale în numele României (art. 91), în timp ce Guvernul "asigură realizarea politicii interne şi externe" (art. 102). Prin coroborarea acestor prevederi rezultă că preşedintele este cel îndreptăţit să reprezinte România la instanţele internaţionale, inclusiv la CE. De asemenea, Tratatul de la Lisabona prevede că şefii de delegaţie pot fi însoţiţi la CE, doar "atunci când ordinea de zi impune", de un alt ministru. Din Tratatul de la Nisa s-a păstrat prevederea potrivit căreia acest ministru poate fi şi premierul. Astfel, de regulă, participarea la reuniunile Consiliului European este asigurată, de la semnarea Tratatului de la Lisabona (2009) de un singur reprezentant. În cazul României, ca republică semiprezidenţială, acesta este şeful statului. Citiți și:
- Vocea României la Bruxelles: Băsescu sau Ponta?
- Traian Ungureanu: "Șefii de hoardă de partid" nu au ce căuta la CE
Recomandările noastre
