În decembrie 2011, într-un gest unic în analele instituţiei, Mossad, temutul serviciu secret israelian, şi-a deschis arhivele pentru public.

Institutul a prezentat probele celei mai importante operaţiuni din istoria sa: capturarea criminalului nazist Adolf Eichmann, prins în Argentina în 1960, judecat şi condamnat la moarte prin spânzurare în Israel în decembrie 1961. Execuţia a avut loc în mai 1962. A fost singura dată în istoria Israelului când a fost adoptată şi aplicată pedeapsa cu moartea. Trupul nazistului a fost incinerat şi cenuşa a fost risipită în afara apelor teritoriale ale Israelului. După 50 de ani, Mossad a desecretizat dosarul Eichmann, iar cele mai importante probe au putut fi analizate de public întro expoziţie găzduită de Parlamentul din Ierusalim. Oamenii s-au înghesuit să vadă expoziţia, poate fiindcă foarte puţini criminali din regimul nazist patronat de Hitler au ajuns în faţa justiţiei. "Această expoziţie este unică, deoarece este prima oară când Mossad-ul îşi deschide arhiva şi ne prezintă instrumentele sale de lucru, dovezi şi documente, parte integrantă din filmul capturării lui Eichmann", a declarat istoricul Neomi Izhar. Au fost expuse cheile de la casă, paşaportul fals emis de Crucea Roşie, alte obiecte personale, dar şi originalul fişei lui Eichmann din evidenţele Mossad. Operaţiunea de prindere a nazistului, care trăia în Argentina sub numele de Ricardo Klement, a încălcat legile internaţionale. Practic, Eichmann a fost localizat, capturat, răpit şi extras ilegal din Argentina de către un grup de agenţi Mossad. Cu toate acestea, nu au existat interpretări sau luări de poziţie internaţionale, fiindcă toate statele au părut a fi de acord că Israelul era determinat şi îndreptăţit să-l judece pe Eichmann pentru rolul său în Holocaust şi paternitatea "Soluţiei Finale" de exterminare a evreilor. După cum se ştie, Eichmann nu s-a căit şi a sfidat instanţa care-l judeca, spunând la proces că singurul său regret e acela de a nu fi omorât toţi evreii. Un român între agenţii care au acţionat în Argentina "În expoziţie puteţi observa cum am reuşit să ducem la bun sfârşit această misiune, având la îndemână instrumente relativ primitive. Astăzi, fără celulare, calculatoare, sateliţi şi GPS-uri nu am mai reuşi să facem aşa ceva", a declarat Rafi Eitan, şeful diviziei care s-a ocupat de operaţiune. Puţini ştiu că numărul doi în comando-ul operaţiunii de capturare a fost un evreu de origine română, Michael bar Yehuda Moldovan, născut la Sighet, în 1920. Familia sa din Sighet a fost asasinată la Auschwitz, în 1944. "Am fost cel de-al doilea om din echipa care s-a ocupat de localizarea şi prinderea lui Eichmann. Am fost apoi confruntat cu una dintre cele mai dificile sarcini din viaţa mea. Am stat cam două luni împreună cu el în celulă, pentru a-l interoga. Niciodată nu a manifestat vreun regret, nu a avut vreo mustrare de conştiinţă", a declarat Moldovan întrun interviu pentru "Gândul" în 2008. "O problemă de supravieţuire" Institutul pentru culegere de informaţii şi operaţiuni speciale (Mossad) este serviciul de informaţii externe al Israelului. Cel mai tânăr serviciu de spionaj - înfiinţat în 1949 de premierul David Ben Gurion - Mossad a intrat rapid careul de aşi, fiind considerat la fel de eficient ca KGB, CIA sau MI5. Sunt voci autorizate care spun că ar fi cel mai bun. Dintre toate serviciile secrete din lume, Mossad-ul este singurul care se consideră şi se autodefineşte nu ca un "Serviciu", ci drept un “Institut", adică un centru academic care ar oferi specialiştilor săi cea mai aspră, dar şi cea mai performantă şcoală de pregătire a viitorilor spioni. "Ar trebui să înceteze fabricarea de legende în jurul Mossad-ului. Noi doar am muncit mai mult şi am strâns mai multe informaţii decât alţii. Nici o altă ţară din lume nu a avut o atât de presantă nevoie de un serviciu secret eficient. Pentru noi este o problemă de supravieţuire", declara Isser Harel, şef al instituţiei în anii 1953-1963. Mossad se află în subordinea primului ministru şi se poate spune că acţiunile instituţiei, au avut mereu girul premierilor care au condus guvernele israeliene, atunci când nu au reflectat în întregime voinţa acestora. "Ar trebui să înceteze fabricarea de legende în jurul Mossad-ului.“ ISSER HAREL, şef al instituţiei în anii 1953-1963