Justitie
Prejudiciul fantasmagoric: Cum a ajuns Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) să valoreze cât combinatul siderurgic Sidex Galaţi
Din cuprinsul articolului
Judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, i-a condamnat pe inculpații din dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), printre care se număra și Dan Voiculescu, în baza unui „prejudiciu” calculat la valoarea de 60 de milioane de euro.
Prejudiciul fantasmagoric: Cum a ajuns Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) să valoreze cât combinatul siderurgic Sidex Galaţi
Privatizarea ICA a avut loc cam în aceeași perioadă cu cea a Sidex Galați, scrie Mugur Ciuvică, în cartea sa „Zece ani răi”. Diferențele între cele două, ICA și Sidex erau uriașe, însă statul român a privatizat combinatul pe ceva mai mult de 62 de milioane de euro. Valora un institut de cercetări alimentare cât un combinat siderurgic cu 27.000 de angajați care asigura 4% din PIB-ul României? În mod cert, nu.
„În rechizitoriul întocmit de DNA se susţine că, prin privatizarea ICA, statul ar fi fost prejudiciat cu 60 de milioane de euro. Prejudiciul calculat de DNA este enorm, unul dintre cele mai mari stabilite vreodată de această instituţie. Pentru a ajunge la acest prejudiciu fantasmagoric procurorii recurg la un tertip: evaluează Institutul de Cercetări Alimentare din punctul de vedere al activelor, nu al acţiunilor. DNA nu ia în calcul niciun fel de obligaţii ale societăţii sau sarcini ce apăsau asupra activelor sau patrimoniului acesteia la momentul privatizării. Manevra procurorilor este şi răuvoitoare şi absurdă.
Nu există societate comercială la care valoarea acţiunilor să fie egală cu valoarea activelor. Dacă fiecare societate care s-a privatizat în România ar fi fost evaluată din punctul de vedere al activelor, ar fi rămas toate neprivatizate.
La data privatizări, Sidex avea o cifră de afaceri de 750 de milioane de dolari şi 27.000 de angajaţi
În 2001, a fost privatizat combinatul siderurgic Sidex Galaţi. La data privatizări, Sidex avea o cifră de afaceri de 750 de milioane de dolari şi 27.000 de angajaţi. Sidex asigura 4% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, iar 25% din PIB era direct sau indirect afectat de societate. Statul român a primit pentru pachetul majoritar de acţiuni la Sidex 70 de milioane de dolari, aproximativ 62 de milioane de euro la cursul de la acea dată. Atunci când procurorii DNA susţin că privatizarea ICA a prejudiciat statul cu 60 de milioane de euro, afirmă practic că un institut de cercetare din Băneasa valora cât cel mai mare combinat siderurgic din România”, scrie Mugur Ciuvică.
Camelia Bogdan. Sursa foto: Arhiva EVZ
Camelia Bogdan, judecătorul care a pronunțat condamnările a făcut-o comițând un abuz judiciar fără precedent, așa cum a stabilit, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Rezumând, Înalta Curte constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod pen., faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părţilor din dosar.
Judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă
Camelia Bogdan a aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, ceea ce contravine principiului nullum crimen, nulla poena sine lege.
Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – și, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleași părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromise.
Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil și regulilor statului de drept. Prin cumularea acestor încălcări, respectiv retroactivitate, incompatibilitate, conflict de interese, uzurpare de competenţă, se devoalează o atitudine abuzivă. În loc să fie garantul legalității, judecătorul a devenit parte întrun mecanism de presiune și sancționare, ceea ce a compromis garanțiile fundamentale ale procesului echitabil prevăzut de art. 6 CEDO”, arată ÎCCJ.
