Intitulată ”Cats in Australia: Companion and Killer” (Pisici în Australia: companion şi ucigaş), cartea explorează istoria şi efectele introducerii pisicilor pe continentul sudic, dar şi unele dificultăţile pe care le implică încercarea de stopare a influenţei pe care acestea o au.

Potrivit lui Legge, pisicile reprezintă cauza principală a cel puţin două treimi dintre cazurile de dispariţie a mamiferelor din Australia înregistrate în ultimii 200 de ani, însă majoritatea proprietarilor de feline nu sunt conştienţi de amploarea daunelor produse de aceste animale. ”În medie, fiecare pisică domestică omoară 75 de animale pe an, însă multe dintre aceste prăzi nu sunt observate de proprietarii lor”, a declarat Legge, potrivit Agerpres.

Deşi această cifră ar putea părea mică în comparaţie cu cele 740 de animale ucise în medie în fiecare an de pisicile sălbatice, ”în zonele urbane, densitatea pisicilor este mult mai mare – peste 60 de pisici pe kilometru pătrat”, a explicat Legge. ”Ca urmare, pisicile din mediul urban omoară anual mai multe animale pe kilometru pătrat decât pisicile din sălbăticie”, a adăugat specialista.

În opinia lui Woinarski, problema reducerii impactului asupra mediului este una complicată din cauza relaţiei de afecţiune pe care mulţi oameni o au cu aceste animale. ”Pisicile au fost îmblânzite de oameni în urmă cu circa 4.000 de ani şi de atunci s-au folosit cu viclenie de ei pentru a le oferi hrană, confort şi siguranţă, dar şi pentru a se răspândi şi cuceri aproape întreaga lume”, a declarat profesorul.

”Vrem să îi alertăm şi să îi informăm pe toţi australienii cu privire la ameninţarea pe care o reprezintă pisicile la adresa faunei noastre sălbatice – comunitatea noastră şi guvernanţii trebuie să gestioneze această ameninţare în mod mult mai eficient dacă vrem să conservăm fauna sălbatică unică din Australia”, a adăugat Woinarski.

Te-ar putea interesa și: