Autorităţile pun accent pe specificul local, pentru a vinde mai bine ecoturismul ori produsele artizanale. De asemenea, cuvântul de ordine este "inovaţie" când vine vorba de mobilă sau de haine.
Agricultura ecologică, turismul rural, artizanatul, dar şi produsele culturale româneşti (filme, animaţii, documentare etc.) ar putea deveni peste câţiva ani segmente-cheie în ponderea exporturilor româneşti. În ciuda crizei, România a realizat în primele opt luni din 2010 exporturi totale de circa 23,3 miliarde de euro, de păşind valoarea celor realizate în aceeaşi perioadă din 2008, an când au atins un nivel record din ultimele două decenii.
Totuşi, importurile rămân ridicate, depăşind exporturile mai ales pe partea de produse agroalimentare. Astfel, într-o competiţie tot mai dură pentru accesul la pieţele de desfacere, autorităţile ridică miza pe statele non-UE, dar şi pe produsele cu specific local sau a celor de nişă, cu design deosebit. Cel puţin aşa reiese din proiectul Strategiei Naţionale de Export pentru perioada 2010-2014, elaborat de Ministerul Economiei.
Printre domeniile tradiţionale la export ce vor continua să fie susţinute se numără IT-ul, confecţiile şi încălţămintea ori construcţiile de maşini, mijloace de transport şi componente. Totuşi, unele dintre acestea ar trebui "reinventate", ca să supravieţuiască.
Focus pe creaţiile originale
De pildă, producţia de îmbrăcăminte ar trebui să cucerească pieţele prin colecţii mici şi mijlocii, cu design original, inclusiv când vine vorba de îmbrăcămintea de protecţie. De altfel, autorităţile au în plan şi promovarea la nivel internaţional a unui brand sectorial, " Zoom Into Romanian Fashion".
O piaţă interesantă în domeniul textil ar putea fi Emiratele Arabe Unite, se arată în strategie. La fel, când vine vorba despre producţia de mobilă, autorităţile vor să încurajeze creaţiile orginale, având în plan înfiinţarea de şcoli de design pentru mobilă.
La rândul lor, producătorii români de încălţăminte ar trebui să "recucerească" fostele pieţe tradiţionale ale României, adică fostele ţări socialiste, ori state precum Cipru, Grecia sau Israel.
Turismul va fi, de asemenea, unul din domeniile-cheie care va fi promovat, miza fiind agroturismul (în reşedinţe rurale tradiţionale) şi ecoturismul - în comunităţile rurale care pot fi găsite în sau lângă parcurile naţionale, rezervaţiile naturale. Astfel, autorităţile vor să capitalizeze biosistemele ecologice unice, cum ar fi Rezervaţia Delta Dunării, comunităţile rurale vechi, cetăţile dacice ca Sarmizegetusa Regia, dar să şi vândă "la pachet" aceste destinaţii cu produse agricole ecologice, vinuri, produse artizanale (din sticlă, ceramică etc.), folclor.
În pas cu energia "verde"
Exporturile de vinuri româneşti sunt modeste în comparaţie cu producţia, aşadar în plan se află promovarea sortimentelor superioare de vin, recunoscute la nivel mondial în urma premiilor câştigate la diferite concursuri, astfel încât exporturile să crească anual cu 10%-15%.
Pe de altă parte, Strategia de Export arată că trebuie dezvoltate produse electronice şi electrotehnice care să corespundă cerinţelor mondiale de economisire a energiei sau utilizare a energiilor nepoluante.