PDL, strâns cu uşa: ori CNAS la Sănătate, ori vot în Parlament

PDL, strâns cu uşa: ori CNAS la Sănătate, ori vot în Parlament

Pentru a sili PDL să cedeze CNAS, UDMR tergiversează nominalizarea unui înlocuitor la Sănătate. PDL riscă un vot în Parlament pentru Guvernul Boc, dacă va fi obligat să instaleze un democrat-liberal la minister.

Posibil blocaj la nivelul Ministerului Sănătăţii. UDMR nu va da ministru dacă PDL nu va ceda Casa Naţională de Asigurări de Sănătate acestui minister. Eventualul refuz al Uniunii de a veni cu o nouă nominalizare ar putea pune PDL în situaţia ingrată de a-şi asuma instalarea unui reprezentant propriu cu consecinţele de rigoare: numirea ar schimba algoritmul de guvernare, iar Executivul ar fi silit să treacă prin furcile caudine ale unui vot de validare al Parlamentului.

Pentru cine bate ceasul

Tocmai pe acest pericol mizează liderii Uniunii pentru a forţa mâna partenerilor democrat- liberali şi a obţine controlul mult dorit asupra acestei instituţii care învârte sume importante de plăţi în circuitul comercial al medicamentelor.

"Dacă vor refuza, vom vedea ce alternativă vom avea. Deocamdată am propus această variantă (cedarea CNAS la MS - n.r.). Noi nu am cerut schimbarea domnului Duţă. Problema este de sistem. Nu pot exista două instituţii care să răspundă de sănătate. Prezidiul Uniunii nu se va întruni pentru nominalizare până când PDL nu ne va da un răspuns clar" a declarat, pentru EVZ, ministrul mediului, Laszlo Borbely.

Ceasul însă ticăie, iar timpul se scurge în defavoarea PDL. La întoarcerea din vizita în China, premierul Emil Boc trebuie să ofere o soluţie UDMR. Potrivit legii, noul ministru trebuie desemnat în termen de 15 zile de la vacantarea portofoliului.

"În anii anteriori era o cutumă: cine dădea ministrul la Sănătate, dădea şi şeful la CNAS. Cine are responsabilitatea, trebuie să aibă şi banii. Eu cred că nu se va ajunge până acolo (vot de validare în Parlament – n.r.) şi că se va găsi o soluţie măcar formală, aşa cum se poartă în România, cu promisiuni care nu se vor mai ţine ulterior din diferite motive, catastrofe natural, inundaţii, crize, etc. Dacă se va ajunge în Parlament, la vot secret cu bile, eu nu sunt sigur de voturile celor din PDL", a avertizat ironic, deputatul Petre Lakatos. El a adăugat că dacă se va ajunge în acel stadiu, totul este supus negocierii. "Aşa pot şi eu să spun: hai să schimbăm Ministerul Sănătăţii pe cel al Finanţelor", a conchis Lakatos.

PDL, cel mult o schimbare simbolică

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader a declarat, pentru EVZ, că UDMR ar trebui să facă nominalizarea în condiţiile actuale. Secretarul general al PDL, Ioan Oltean a minimalizat fricţiunile dintre cele două formaţiuni, arătând că discuţiile nu au ajuns la nume, ci doar la oportunitatea ca CNAS să rămână o instituţie separată sau să treacă sub autoritatea Parlamentului sau a MS.

Potrivit unor surse democrat- liberale, conducerea PDL nu vrea să scape din mână, sub nici o formă, hăţurile CNAS, fiind dispusă cel mult să accepte o relaţie simbolică de subordonare faţă de MS, aşa cum unele instituţii, gen TVR, dau raportul în faţa legislativului. Numirea preşedintelui CNAS nu poate fi însă cedată ministrului de resort, susţin sursele citate. Cel mult, Duţă ar putea fi schimbat cu un alt democrat-liberal pentru a mai linişti orgoliile udemeriste, afectate de războiul de un an şi ceva dintre actualul şef CNAS şi Cseke.

"Prezidiul Uniunii nu se va întruni pentru a nominaliza un nou ministru până când PDL nu ne va da un răspuns clar.“ LASZLO BORBELY, ministrul Mediului

MIZA

Trei miliarde de lei, motiv de război

Lupta politică pe CNAS are ca miză banii. De mai bine de un an, ministrul demisionar Cseke Atilla şi-a disputat cu Laurenţiu Duţă, omul pus de Adriean Videanu la CNAS, controlul a 3 miliarde de lei, valoarea bugetului coordonat de instituţie. Pe lângă controlul afacerilor cu medicamente, care au cunoscut un adevărat exod printr-o serie de exporturi paralele, intrarea CNAS în subordinea MS ar face ca şi acest buget să cadă în zona de influenţă a Uniunii.

De cealaltă parte, surse parlamentare udemeriste susţin că PDL are mari interese financiare la CNAS legate de sistemul informatic implementat de grupul american Oracle pentru gestionarea bazei naţionale de date cu asiguraţii din sănătate. Oracle a furnizat şi softurile electorale folosite la numărătoarea voturilor în alegerile din România.

O MIZĂ DE 4 MILIARDE DE LEI

Peste 80% din bugetul Sănătăţii, administrat de CNAS

Cristina Lica

Grosul banilor din sistemul de sănătate românesc este gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Astfel, din bugetul Sănătăţii pe acest an, care e de 3,8 miliarde de lei, 85% merg la Casa de Asigurări de Sănătate, în timp ce doar 15% ajung la Ministerul Sănătăţii (MS). Banii ministerului acoperă cheltuielile cu personalul din direcţiile de sănătate judeţene, din structura ministerului şi alte instituţii subordonate, şi programele naţionale de sănătate. Banii pentru programe vin de la buget, ajung la minister, care, pentru că nu are instrumentele necesare să îi ad ministreze, îi transferă tot la CNAS. Aşadar, grosul banilor din Sănătate ajunge la casa de asigurări, care decontează totalitatea cheltuielilor cu serviciile medicale şi cu medicamentele compensate.

Discordie pe cea mai scumpă listă de compensate

Ministrul demisionar al Sănătăţii, Cseke Attila, a cerut de nenumărate ori să poată decide şi pentru fondurile uriaşe gestionate de CNAS. În acelaşi timp însă, ministrul a continuat să tolereze cheltuieli uriaşe cu lista de medicamente C2 (pentru cancer, TBC, diabet), administrată de MS, şi a refuzat să înlocuiască medicamentele originale pentru care există echivalent generic, aşa cum s-a întâmplat cu listele de medicamente administrate de CNAS. Utilizarea genericelor pe scară largă ar aduce anual economii de peste 500 de milioane lei, potrivit calculelor făcute de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice.

În acelaşi timp, producătorii şi importatorii de medicamente susţin că preţul mic al compensatelor de la noi (cel mai mic din Europa) face ca circa 15-20% din piaţă să reprezinte ponderea exporturilor paralele (pastilele sunt cumpărate din România la preţuri mici şi vândute în afara ţării mai scump). Citiţi şi:

  • Ritli Ladislau la Sănătate, o propunere cu "scheleţi" în dulap
  • Ce condiții pune UDMR pentru un nou ministru la Sănătate. Tatăl șefului de cabinet al lui Cseke, propunerea filialei Bihor
  • Şase udemerişti, consideraţi numai buni pentru portofoliul Sănătăţii. Pe cine ar sprijini filialele!
  • UDMR îl înlocuieşte pe Cseke, dar nu mai acceptă lovituri sub centură

Ne puteți urmări și pe Google News