Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, scos la vânzare. Un simbol istoric, oferit acum pieței imobiliare de lux

Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, scos la vânzare. Un simbol istoric, oferit acum pieței imobiliare de luxSursa foto: foaiatransilvana.ro

Clădirea a fost scoasă la vânzare de gigantul Orange Romania Communications. Palatul telefoanelor din Cluj-Napoca este monument istoric. Oferta de vânzare aduce, din nou, în atenție, piața imobiliară a Clujului, cea mai scumpă din România.

Palatul telefoanelor, simbol al conexiunilor dintre oameni

Actualul proprietar vrea pentru clădire 2,1 milioane euro, conform anunțului de vânzare. Palatul a fost martorul și catalizatorul a milioane de conversații încărcate de emoții, vești. Este simbolul conexiunilor umane, indiferent de evoluția mijloacele prin care comunicăm. Palatul telefoanelor, situat la câtiva pași de central vechi, în Parcul I.L. Caragiale, este considerat un colț de istorie. Este clădit pe  cinci etaje, în două etape, cu subsol, terasă și peste 2.500 mp utili.

Palatul telefoanelor din Cluj-Napoca

Sursa foto:realstate.orange.ro

Clădirea are o suprafață construită la sol de 563 mp și un teren total de 715 mp. Proiectul conceput în 1969 este opera arhitectului Vasile Mitrea. Interiorul a fost decorat somptuos cu plăci din marmură și tavan casetat. O sculptură din bronz, denumită „Sunetul”, opera artistului Puskás Sándor, înnobila partea de nord a clădirii. Din păcate, după Revoluție, arhitectura clădirii a avut de suferit, prin intervenții necontrolate, atât la interior, cât și la exterior.

Palatul telefoanelor, arhitectură inspirată de Mănăstirea Franciscană

Arhitectul s-a inspirit în realizarea elementelor decorative ale clădirii din arhitectura imobilelor învecinate, cum e zidul medieval din piatră care emană forță și echilibru. Conform informațiilor din volumului "Palatele Clujului", semnat de dr. Ancuța -Lăcrămioara Chiș, clujwebstory.ro scrie că de la Mănăstirea Franciscană, arhitectul a împrumutat  geamurile poziționate aleator, stilul „ferestrelor împușcate”, dispuse astfel încât rezultă o „dezordine programată”.

Soluția cu geamuri cu ochiuri mici a fost cerută de faptul că pentru centrala telefonică era nevoie de iluminare slabă, de temperatură constantă și de spațiu amplu. Presa locală critică faptul că Primăria Cluj–Napoca nu a dat nici un semn că dorește exercitarea dreptului de preemțiune asupra clădiri . Foia transilvană   scrie că în urmă cu trei ani, Primăria  a achiziționat, în apropiere,  o clădire cu dimensiuni comparabile,  fostul sediu al Băncii Comerciale Române, pentru aproape 6 milioane de euro.

Ne puteți urmări și pe Google News