Deși ne străduim să trăim după un stil de viață sănătos, aceste încercări sunt în van dacă luăm în calcul faptul că producătorii ajung să „altereze” alimentele, prin modificarea lor. Profesorul Mencinicopschi explică faptul că laptele de consum ajunge să fie modificat în cantitate prin adaosul de apă. Procesul presupune extragerea de grăsimi și combinarea unor tipuri diferite de lapte. Smântâna are adaos de făină, gelatină, albuş de ou, cretă sau chiar gips, atrage atenția medicul. Nici untul nu scapă de modificări.

Doctorul Gheorghe Mencinicopschi atrage atenția asupra unor produse din alimentația noastră, precum cartofii prăjiți, hamburgerii, orezul alb ori prăjiturile.

Acesta a redactat o carte de specialitate, numită „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”, prin care explică cum alimentele pot fi modificate.

Laptele conține adaos de apă

Profesorul Mencinicopschi explică faptul că laptele de consum ajunge să fie modificat în cantitate prin adaosul de apă. Procesul presupune extragerea de grăsimi și combinarea unor tipuri diferite de lapte.

Mai mult, cu ajutorul conservanților sau a altor substanțe de neutralizare, alterarea sau chiar defectele produselor ajung să fie prevenite, respectiv ascunse.

Gips în smântână, practica producătorilor de lactate

Smântâna, spre exemplu, are adaos de făină, gelatină, albuş de ou, cretă sau chiar gips, atrage atenția medicul. Nici untul nu scapă de modificări.

„Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obținute din uleiuri vegetale sau din grăsime de pește dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”, informează prof. Mencinicopschi.

Mierea se îngroașă cu amidon sau chiar clei de oase

Brânzeturile ajung să conțină proteină animală sau alte substanțe, în loc de proteină din lapte. Printre înlocuitori se regăsesc praful din albuş de ou, plasmă sanguină, proteine vegetale din mazăre, cereale sau soia.

De asemenea, mierea ajunge să conțină îndulcitori artificiali și să fie îngroșată prin adăugare de amidon sau chiar de clei, provenit de la oase.

Carne de cal în carnea de porc?

Carnea ajunge să fie dezosată mecanic, adică reziduurile de pe oase, în urma dezosării manuale, se reutilizează prin procese mecanice, astfel că valoarea microbiologică a cărnii devine mult mai scăzută.

Profesorul Mencinicopschi informează că producătorii ajung să amestece chiar carne de la diferite animale.

Așadar, dacă achiziționați carne de porc, spre exemplu, nu este exagerat să credeți că există bucăți provenite de la cal sau măgar, explică medicului Mencinicopschi, conform Adevărul.ro.

Carne de porc în pateul de carne de pui, atrage atenția InfoCons

InfoCons a realizat, în luna martie, un studiu despre crenvurștii de porc din România. Cercetătorii au făcut descoperiri șocante, căci informațiile de pe etichetă au fost surprinzătoare. Toate produsele conțineau aditivi și foarte puține ingrediente de calitate.

Specialiștii InfoCons au analizat 19 produse, ca urmare a centralizării și analizării informațiilor ce se regăsesc pe etichetele produselor.

Cercetătorii au descoperit că în produse se regăsește carnea de porc într-o proporție cuprinsă între 10 și 93% din compoziție. Aceștia au aflat că produsul cu numele „crenvurști carne de porc” este făcut, de fapt, din carne de pui.

S-a mai depistat că 57.89% din produse au în compoziție apă, fiind și cel de-al doilea ingredient, 31.57% au sarea ca fiind al treilea ingredient. 42.11% din produse nu menționează proveniența ingredientului principal, însă menționează proveniența altor ingrediente, cum ar fi șoriciul.