Evenimentul Zilei > Actualitate > Omenirea se confruntă cu o nouă criză. Cea mai ieftină resursă naturală este pe cale de dispariție
Omenirea se confruntă cu o nouă criză. Cea mai ieftină resursă naturală este pe cale de dispariție

Omenirea se confruntă cu o nouă criză. Cea mai ieftină resursă naturală este pe cale de dispariție

Omenirea se confruntă cu o criză a nisipului pentru construcții, deși pare de necrezut. Nisipul se găsește peste tot, în special în deșert, astfel că oricine îl poate folosi. Dar nu tot nisipul este bun pentru a fi utilizat în construcții.

Țările arabe, aflate în mijlocul deșertului, îl importă din Australia, iar în unele locuri s-au dezvoltat adevărate mafii care fac bani frumoși din vânzarea nisipului exploatat ilegal din anumite regiuni protejate.

Nisipul este un sediment provenit din sfărâmarea blocurilor de granit, gresie sau gnais și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule mici, care se depun în straturi pe dune, pe terasele apelor, grinduri etc. Nisipul este un material de construcții care se folosește la aproape orice lucrare, astfel că odată cu dezvoltarea acestui domeniu a crescut și consumul. Iar de vreo cinci ani, omenirea se confruntă cu o criză mondială de nisip, care se accentuează pe zi ce trece.

Pe de altă parte, trebuie spus că exploatările industriale de nisip poluează râurile, erodează plajele și distrug habitatele unor animale. Malurile râurilor devin instabile și se pot prăbuși, iar poluarea și aciditatea omoară peștii și lasă mai puțină apă pentru oameni și agricultură.

Plajele sunt în pericol de dispariție

Conform unei analize din 2014, publicată de New York Times, 75% dintre plajele naturale din lume sunt în pericol să dispară. Între cauzele principale, pe lângă creșterea nivelului apei sau a furtunilor se află și eroziunea provocată de activitățile umane.

Cererea imensă de nisip și pietriș pentru construcții afectează aceste zone, în condițiile în care sursele naturale de nisip sunt tot mai puține. Aceasta tot din cauza omului care a construit baraje și hidrocentrale pe râuri, împiedicând sursele naturale de nisip să se regenereze.

Cum a fost distrus cel mai mare lac din China

O exemplu edificator a fost prezentat de Reuters care a publicat un amplu articol despre transformarea celui mai mare lac de apă dulce din China din cauza extracției de nisip, unul dintre cele mai ieftine materiale de construcții.

Lacul Poyang se găsește în provincia estică Jiangxi, iar de decenii este afectat de exploatarea nisipului pentru construcții de pe fundul său. În ultimii 20 de ani s-a luat foarte mult nisip de pe fundul acestui lac, iar efectele au fost multiple. Apa s-a scurs în râul Yangtze, astfel că fermierii din jurul lacului au avut mai puțină apă pentru irigații. De asemenea s-a redus habitatul păsărilor și al peștilor.

 

Exploatarea nisipului a dus și la apariția unor diferențe uriașe ale nivelului apei între sezonul de iarnă și cel de vară. Țărmurile sunt accidentate și fragmentate, iar fundul lacului este plin de cratere. Dragarea și extracția nisipului a afectat vegetația și fauna. Peștii au devenit dezorientați din cauza norilor de nisip, plantele au fost dezrădăcinate, iar zgomotul utilajelor au alungat animalele de pe țărm.

O materie primă consumată în exces

Cantitatea totală de nisip folosită în construcții este greu de apreciat cu exactitate. Unele estimări arată că ar fi vorba de 40-50 miliarde de tone de nisip, suficient pentru a construi un zid lung de 40.000 km, 27 m înălțime și 27 m lățime. Omenirea se îndreaptă, ușor, ușor către o criză pe care nimeni nu pare să o ia în serios

În India, consumul s-a triplat în 20 de ani, iar alte estimări arată că în ultimii 10 ani China a folosit mai mult nisip decât SUA în întreg secolul 20. Un sfert dintr importurile mondiale de nisip sunt făcute de China.

Orașul Dubai ilustrează perfect criza nisipului. Este înconjurat de deșert, dar a importat nisip chiar și din Australia. La fel a făcut și Arabia Saudită care a adus nisip din Australia și Canada. Nisipul din deșert nu este bun pentru construcții fiindcă în bătaia vântului, granulele de nisip ce formează dunele devin aproape sferice. Granulele rotunde au mai puțină aderență decât granulele mai zimțate din albiile râurilor, astfel că doar acestea pot da rezistență betonului.

Cerere mare de nisip este și în SUA, nu doar din cauza sectorului construcțiilor, ci și din cel al energiei, fiindcă nisipul este utilizat la fracking (tehnica de fracturare hidraulică de volum mare utilizată în operațiunile legate de gazele de șist). Singapore a construit în ultimii ani insule artificiale cu nisip importat din Cambodgia, Vietnam, Indonezia și Malaezia. În anul 2011, Olanda a folosit 20 de milioane de metri cubi de nisip dragați de pe fundul mării pentru a construi de-a lungul coastei o barieră împotriva eroziunii.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News