Obiceiuri de iarnă care se mai păstrează în orașe și sate

Iarna rămâne unul dintre momentele anului în care tradițiile comunităților din România sunt cel mai vizibile. De la colindatul de pe ulițe până la alaiurile cu măști și urările de Anul Nou, obiceiurile continuă să fie prezente atât în sate, cât și în orașe, unde sunt aduse tot mai des prin festivaluri, spectacole și programe culturale organizate de instituții publice.

Colindatul, tradiție vie și patrimoniu cultural recunoscut

Colindatul rămâne un reper al sărbătorilor de iarnă în multe comunități din România. În numeroase zone rurale, colindătorii merg din casă în casă cu cântece, iar gazdele le oferă daruri simbolice, de regulă produse alimentare și bani, într-un schimb considerat parte a ordinii comunitare de sărbătoare.

O formă specifică, „colindatul de ceată bărbătească”, este prezentă în sate din România și Republica Moldova și este înscrisă pe Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Descrierea UNESCO arată că, înainte de Crăciun, grupuri de tineri se organizează și se pregătesc, iar în Ajun colindă gospodăriile, adaptând repertoriul la gazde.

În paralel cu practica din comunități, colindatul este prezent și în mediul urban prin evenimente găzduite de muzee și centre culturale. În 2025, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a inclus activități tematice de iarnă în programul său public, ca modalitate de prezentare a tradițiilor către vizitatori din București și din țară.

Cum a luat Florin Salam 7.000 de euro pe un sandviș. Ce l-a făcut pe manelist să ceară atâția bani

Regele Charles, rupt între îndatoririle Coroanei și preocupările sale mai puțin obișnuite

Colindatul de ceată bărbătească. Sursa foto: patrimoniu.ro

Uratul de Anul Nou și jocurile cu măști din Moldova și Bucovina

După Crăciun, atenția se mută spre obiceiurile de trecere dintre ani, unde „uratul” și alaiurile cu măști au un rol central în mai multe regiuni, mai ales în Moldova și Bucovina. Practici precum „Capra”, „Ursul”, „Plugușorul” sau formații de urători se regăsesc în sate, dar și în orașe, unde sunt prezentate la parade.

Institutul Național al Patrimoniului descrie „Capra” ca obicei cu personaje, scenarii și denumiri regionale (printre care „Căprița”, „Cerbul” sau „Cerbuțul”), practicat în special în perioada de Anul Nou, cu elemente de teatru popular și mască.

În 2024, orașul Comănești din județul Bacău a organizat o nouă ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri Strămoșești, eveniment care a avut loc pe 30 decembrie 2024, în Parcul Central. În Bucovina, tradițiile de iarnă sunt reunite și promovate prin evenimente anuale.

Ignatul și tradițiile gospodărești păstrate în mediul rural

Un alt reper al iernii este pregătirea alimentelor pentru Crăciun. Obiceiul este încă prezent în gospodării rurale din mai multe zone ale țării, cu diferențe locale de practică.

În 2025, Muzeul ASTRA din Sibiu a dedicat un eveniment tematic acestei perioade: „Târgul de țară la Ignat”, organizat în perioada 13-14 decembrie 2025, prezentat ca ocazie de a valorifica moștenirea păstrată în sate prin colindători și practici culinare tradiționale.

Orașele, scene pentru tradiții prin festivaluri locale și programe culturale

În multe orașe, tradițiile de iarnă se văd în special prin festivaluri programate în spații centrale. În Maramureș, Sighetu Marmației a anunțat ediția din 27 decembrie 2025 a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, descris drept unul dintre cele mai longevive evenimente dedicate tradițiilor de iarnă din România, cu participarea cetelor de colindători, urători, jocuri cu măști și costume populare.

În astfel de formate, obiceiurile specifice satelor ajung în centrul orașului, adesea într-o succesiune de momente scenice, urări și demonstrații de port popular.