Economia mondială riscă să fie puternic afectată dacă revolta din Egipt se extinde şi către marii exportatori de petrol din Orientul Mijlociu, au avertizat analiştii occidentali, care privesc cu îngrijorare spre protestele din cel mai populat stat arab, intrate în cea de-a doua săptămână.

Peste 20 de milioane de barili pe zi, aproape un sfert din producţia mondială de petrol, sunt extraşi din ţările din regiune. O treime din acest volum provine din terenurile petrolifere ale Arabiei Saudite, care a construit o conductă alternativă către Marea Roşie pentru exporturile de ţiţei, în cazul unei crize în Golful Persic, unde sunt localizate principalele două terminale petroliere.

"Cred cu tărie că vom asista la o propagare a acestei revolte populare în tot Orientul Mijlociu. Comercianţii de produse petroliere sunt pe bună dreptate îngrijoraţi", a subliniat Fadel Gheit, analist la firma americană de consultanţă Oppenheimer, citat de postul CNN.

Scenarii pesimiste

Preţul petrolului s-a menţinut ieri la peste 100 de dolari barilul, pe fondul temerilor că livrările prin Canalul Suez ar putea fi perturbate sau chiar blocate de protestele din Egipt. Statul arab mai este traversat de o altă conductă importantă care leagă Marea Roşie de Mediterană şi prin care sunt transportate zilnic două milioane de barili de petrol. Oleoductul deserveşte tancurile petroliere prea mari pentru a putea traversa Canalul Suez. Unii experţi încearcă să atenueze aceste temeri, subliniind că, indiferent de eventualele schimbări politice în oricare dintre aceste state exportatoare de petrol, noua conducere nu va renunţa la sursa de venit sigură care este petrolul.

Problema majoră în cazul unei crize similare celei din Egipt este pentru cât timp extracţia sau transportul de ţiţei ar putea fi blocate de greve sau proteste violente de stradă.

Temerile analiştilor occidentali sunt direct proporţionale cu amploarea protestelor din Egipt soldate, potrivit unor cifre neconfirmate, cu circa 300 de morţi. Ieri, câteva sute de mii de persoane s-au strâns în centrul capitalei Cairo pentru a-i cere din nou preşedintelui Hosni Mubarak să se retragă de la conducerea ţării.

Ultimatumul lui ElBaradei

Mohamed ElBaradei, unul dintre liderii opoziţiei, l-a somat pe şeful statului să cedeze puterea până vineri. "Ar face bine să plece dacă vrea să îşi salveze pielea", a avertizat ferm laureatul Premiului Nobel pentru Pace.

"Nu vrem o schimbare la faţă, ci schimbarea regimului", a subliniat, la rândul ei, şi principala mişcare de opoziţie, Frăţia Musulmană.

RELAŢII COMERCIALE

Ce importăm din Egipt şi ce exportăm

Egiptul este cel mai important partener comercial al României din Africa. Cu toate acestea, schimburile comerciale sunt în scădere pe an ce trece, ajungând aproape la jumătate în circa cinci ani. România exportă către Egipt mărfuri în valoare de aproape şase ori ori mai mare decât importă. În primele zece luni ale anului trecut, am importat din Egipt mărfuri în valoare totală de 23,53 milioane euro şi am exportat în valoare de 138,5 milioane euro, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cea mai mare pondere în exporturile noastre către egipteni, aproape 60% din total, o reprezintă lemnul şi articolele din lemn. Acestea sunt urmate de fontă, fier, oţel şi produse din acestea, în valoare totală de aproape 21 milioane euro, în perioada ianuarie-octombrie 2010. Totodată, iau calea Egiptului automobile şi tractoare româneşti în valoare de 7 milioane euro. Printre cele mai mari exporturi către Egipt sunt şi cele de maşini şi echipamente electrice, cereale, produse chimice, cazane, turbine, motoare, materiale plastice şi cauciuc.

În schimb, importăm de la egipteni în principal medicamente de diferite tipuri, inclusiv antibiotice şi unele care conţin hormoni. Produsele farmaceutice aduse din Egipt au fost în valoare de 6,6 milioane euro, în primele zece luni din 2010. Totodată, am mai adus din această ţară săpunuri de toaletă în valoare de 1,4 milioane euro. În topul produselor importate se află şi fasolea albă, orezul prefiert, cerealele, ceapa şi concentrate de proteine, alături de sârmă de cupru şi cabluri din filamente sintetice. Din listă nu lipsesc nici produsele ceramice şi îngrăşămintele. (Ana Bâtcă)