Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat vineri că noua Lege a pensiilor se bazează, printre altele, pe contributivitate, adică primești în funcție de cât ai cotizat, și egalitate, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani. Totodată, a precizat că Statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022.

Legea pensiilor, explicată de Lia Olguța Vasilescu

La capitolul perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare se introduc masterul și doctoratul, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice.

Studiile universitare, master, doctorat se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie doar pe perioada normală de studii. De exemplu facultatea de patru ani, nu și anii de studii repetați. Se ia în calcul o singură perioadă de studii de același nivel, absolvite la zi, la alegerea persoanei. De exemplu, dacă a absolvit trei facultăți, nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor decât una, cea aleasă de persoană.

Dacă în perioada studiilor a lucrat, se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie contribuțiile plătite din salarii.

 

Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive

 

Este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani! Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Spre exemplu: o persoană care are 15 ani de contribuție beneficiază în plus de recunoașterea a 4 ani de facultate, 2 ani de master, 3 ani de doctorat, 6 luni de armată, 6 luni șomaj, deci, în total 25 de ani vechime recunoscută.

Dacă persoana a lucrat pe timpul efectuării studiilor se iau în calcul contribuțiile din salarii, pentru faptul că generează un punctaj mai mare, adică și o pensie mai mare.

 

Stagiul de cotizare va putea fi verificat pe site-ul Casei de Pensii

 

Legea prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa, astfel, de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut de ei și sumele achitate drept contribuții.

 

Se menține contractul de asigurare facultativă, care va avea, totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată.

Adică, dacă a semnat contract să achite suma aferentă a 5 ani, dar plătește doar pentru 3, se recunosc acești 3 ani. Venitul la care se poate asigura facultativ este cel puțin salariul mediu brut. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar acesta nu îi asigură nici măcar pensia minim garantată, de aceea s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator.

Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani.

Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

 

Patru categorii de pensii

 

Noua lege prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură, pe care le voi detalia în cele ce urmează.

Vârsta standard de pensionare nu se modifică, nici stagiul minim și nici cel complet, dar au fost corectate inechitățile care duceau la situația în care femei și bărbați cu aceeași vechime și același număr de puncte aveau pensii diferite.

 

Pensia pentru limita de vârstă

 

În cazul acesteia trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare. Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare, dar li se va recunoaște ca fiind pensie pentru limită de vârstă. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

 

Totodată, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut și crescut până la vârsta de 16 ani 3 copii, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.

 

Exemple

 

Un bărbat cu 35 de ani stagiul de cotizare, care a mai lucrat încă 8 ani, deci are 43 de ani vechime, se poate pensiona la vârsta de 60 de ani.

O femeie cu 31 de ani vechime, dintre care 6 ani în condiții speciale, ceea ce duce la adăugarea unui supliment de vechime de 3 ani, cu 4 ani de facultate și 2 de îngrijire copil, se poate pensiona cu 5 ani mai devreme, cu încadrare la pensia pentru limită de vârstă.

 

Pensia anticipată (cu penalizare)

Este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile în vigoare.

 

Pensia de invaliditate

Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

 

Pensia de urmaș

 

Apare o nouă prestație și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Celelalte reglementări din legea veche se păstrează.

În prezent, soțul supraviețuitor are opțiunea să renunțe la pensia proprie și să ia 50% din pensia soțului decedat, evident în cazul în care această sumă este mai mare. Se păstrează această reglementare, dar se poate opta și pentru cea de-a doua nouă variantă: își păstrează pensia proprie și beneficiază și de 25% din pensia soțului decedat. Noua prestație se acordă în următoarele condiții: soțul supraviețuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, nu s-a recăsătorit, durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depășească 80% din salariul minim brut pe economie.

Exemplu: soția are o pensie de 1.000 de lei.

Soțul decedat are o pensie de 1.000 de lei.

Soția optează pentru pensia ei de 1.000 de lei, la care se adaugă 25% din pensia soțului decedat, rezultând un venit de 1.250 de lei.

 

Pensia minimă

 

Se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv.

Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

 

Astfel, un pensionar cu 19 ani vechime primește 49% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci el o va primi pe aceasta. Aici rezolvăm o inechitate din actuala lege, care nu diferențiază în funcție de anii lucrați. Cu alte cuvinte nu se mai poate ajunge în situația în care un pensionar care primește indemnizația minimă de 640 de lei și a lucrat 12 ani să primească aceeași sumă cu unul care a lucrat, spre exemplu, 35 de ani.

 

În actuala legislație un pensionar cu 13 ani vechime primește 640 de lei, unul cu 19 ani vechime primește tot 640 de lei, iar unul cu 35 de ani vechime, care a lucrat toată viața pe salariul minim, primește tot 640 de lei.

Cu actuala formulă a pensiei minime, toți trei vor primi 813 de lei în 2021, ceea ce reprezintă majorarea cu 10% anual a indemnizației sociale minime.

 

În noul proiect de lege ei vor fi departajați astfel încât un pensionar cu 13 ani vechime va primi 1.032 de lei, un pensionar cu 19 ani vechime va avea 1.176 de lei, iar un pensionar cu 35 de ani vechime va primi 1.560 de lei.

La formularea acestui exemplu s-a luat în calcul salariul minim pe economie prognozat pentru anul 2021, care este de 2.400 de lei.

 

Opțiunea pentru indemnizația socială minimă

 

Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă, cu 3 luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opțiunea se va face prin Poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Dacă nu optează în termenul de 3 luni amintit, atunci rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.

Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

 

Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.

 

Acordul global și alte drepturi de natură salarială

 

Noua lege prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri.

Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.

Pentru perioadele lucrate până în 2001 se utilizează venitul total lunar realizat (salariu și sporuri + acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri).

În situația în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001.

Dacă pensionarul prezintă adeverințe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare.

Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.

„Am efectuat această modificare în lege deoarece pentru aceste venituri s-au plătit contribuții și, în prezent, ele nu sunt luate în calcul, la stabilirea pensiei.

Procentul de 10% a rezultat din analizele efectuate cu privire la dosarele soluționate de instanțele de judecată. Asta nu înseamnă că pensionarii care pot demonstra pe baza adeverințelor un procent mai mare nu îl vor primi. Dar, din practică s-a dovedit că foarte multe arhive s-au distrus sau angajatorii nu mai există. Am eliminat prin acest proiect de lege o altă nedreptate”, a explicat Lia Olguța Vasilescu.

 

Se vor lua în calcul drepturile amintite începând cu luna februarie 1975, adică de la data apariției legii salarizării prin care s-au recunoscut și alte drepturi de natură salarială și până în 2001, de când Casa de Pensii are evidența electronică a tuturor veniturilor brute realizate.

 

„Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.

Aici menționez că Ministerul Muncii va propune Guvernului să prelungească, prin ordonanță de urgență, termenul de valabilitate a avizelor existente, pentru condițiile deosebite, care expiră la sfârșitul acestui an”, a mai precizat Ministrul Muncii.

 

Formula de calcul

 

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu VPR, adică Valoarea Punctului de Referință.

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale.

Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni.

Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.

VPR, adică Valoarea Punctului de Referință va fi de 75 de lei în anul 2021. VPR a fost determinat prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

„Foarte important, în lege se menționează că nicio pensie nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată”, a precizat Vasilescu.

 

Exemple concrete vizavi de corecturile care s-au făcut la legislația în vigoare, care provoca multe inechități de genul:

• Bărbat și femeie cu același stagiu de cotizare realizat aveau pensii diferite, bărbatul fiind cel dezavantajat;
• Femei cu aceeași vechime în muncă, în aceeași profesie și ieșite la pensie în ani diferiți, aveau pensii diferite.

 

Exemplul: O femeie și un bărbat de profesie medici, cu stagiul realizat de 37 de ani. Bărbatul are în prezent o pensie de 1.980 de lei, iar femeia de 2.310 lei.

În anul 2021, după ce se va aplica noua formulă, ambii vor ajunge să aibă o pensie de 4.725 de lei. În cazul în care Guvernul ar fi mers pe actuala legislație și ar fi majorat, în plus, doar punctul de pensie, conform Programului de Guvernare, pentru bărbat ar fi rezultat o pensie de 3.375 de lei, iar pentru femeie – de 3.938 de lei.

Viitoarea lege le permite să primească o sumă egală, dacă au lucrat același număr de ani în aceeași profesie și au cotizat egal, iar din noua formulă au un câștig suplimentar amândoi.

 

Un alt exemplu:  Două femei și un bărbat profesori. Prima femeie are un stagiu complet de 26 de ani, un stagiu realizat de 35 de ani și are o pensie în plată de 1.650 de lei.

A doua femeie, care a ieșit la pensie cu un stagiu complet de 30 de ani, care are un stagiu realizat tot de 35 de ani, are acum o pensie de 1.463 de lei, deci cu 200 de lei mai puțin decât cealaltă femeie, deși au lucrat același număr de ani, în aceleași condiții.

Bărbatul, cu stagiul complet de 35 de ani, cu aceeași vechime în muncă de 35 de ani, ca și cele două femei, are, în prezent, o pensie de 1.254 de lei.

Pensia celor trei va crește etapizat până în 2021, adăugându-li-se anual creșterea punctului de pensie, dar, pe noua formulă, vor ajunge să aibă o pensie egală, de 3.000 de lei.

 

Un alt exemplu:  Cazul a două femei funcționar contabil, care au realizat un stagiu egal, de 33 de ani, dar care au ieșit la pensie în ani diferiți. Una are acum în plată suma de 1.144 lei, iar alta – de 990 de lei. În 2021 ambele vor avea suma de 1.950 lei, după ce li s-a aplicat noua formulă de calcul.

 

Un alt exemplu: doi profesori universitari, bărbat și femeie, cu același număr de puncte – 108. Bărbatul are în prezent 3.630 lei pensie, femeia are – 4.180 de lei. În 2021, după ce se aplică noua formulă de calcul, vor avea amândoi 8.100 de lei.

 

Aplicarea legii

 

Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.

Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare, și anume:

* 1.265 de lei în 2019,

* 1.775 de lei în 2020,

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația.

 

Impactul bugetar

 

„Statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022, adică la fel ca în anul 2016, în condițiile în care pensiile se dublează. Explicația este simplă: se estimează, în paralel, o creștere a încasărilor la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, generată de creșterea salariilor, a numărului de angajați, dar și a gradului de colectare, ca urmare a întoarcerii sarcinii fiscale. În cifre, încasările sunt estimate, pentru anul 2022, la 99,7 miliarde lei, față de 58,9 miliarde în anul 2018”, a anunțat Lia Olguța Vasilescu.

  Proiectul de lege a fost publicat joi seara pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, fiind introdus în procedura legală de dezbatere publică, pentru o perioadă de 30 de zile.