NOUA LEGE A PENSIILOR. Cum a calculat Lia Olguța Vasilescu pensiile românilor
Editura Evenimentul si Capital

NOUA LEGE A PENSIILOR. Cum a calculat Lia Olguța Vasilescu pensiile românilor

Lia Olguța Vasilescu
Autor: | | 0 Comentarii | 2309 Vizualizari

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat vineri că noua Lege a pensiilor se bazează, printre altele, pe contributivitate, adică primești în funcție de cât ai cotizat, și egalitate, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani. Totodată, a precizat că Statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022.

Legea pensiilor, explicată de Lia Olguța Vasilescu

La capitolul perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare se introduc masterul și doctoratul, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice.

Studiile universitare, master, doctorat se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie doar pe perioada normală de studii. De exemplu facultatea de patru ani, nu și anii de studii repetați. Se ia în calcul o singură perioadă de studii de același nivel, absolvite la zi, la alegerea persoanei. De exemplu, dacă a absolvit trei facultăți, nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor decât una, cea aleasă de persoană.

Dacă în perioada studiilor a lucrat, se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie contribuțiile plătite din salarii.

Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive

Este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani! Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Spre exemplu: o persoană care are 15 ani de contribuție beneficiază în plus de recunoașterea a 4 ani de facultate, 2 ani de master, 3 ani de doctorat, 6 luni de armată, 6 luni șomaj, deci, în total 25 de ani vechime recunoscută.

Dacă persoana a lucrat pe timpul efectuării studiilor se iau în calcul contribuțiile din salarii, pentru faptul că generează un punctaj mai mare, adică și o pensie mai mare.

Stagiul de cotizare va putea fi verificat pe site-ul Casei de Pensii

Legea prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa, astfel, de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut de ei și sumele achitate drept contribuții.

Se menține contractul de asigurare facultativă, care va avea, totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată.

Adică, dacă a semnat contract să achite suma aferentă a 5 ani, dar plătește doar pentru 3, se recunosc acești 3 ani. Venitul la care se poate asigura facultativ este cel puțin salariul mediu brut. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar acesta nu îi asigură nici măcar pensia minim garantată, de aceea s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator.

Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani.

Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Patru categorii de pensii

Noua lege prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură, pe care le voi detalia în cele ce urmează.

Vârsta standard de pensionare nu se modifică, nici stagiul minim și nici cel complet, dar au fost corectate inechitățile care duceau la situația în care femei și bărbați cu aceeași vechime și același număr de puncte aveau pensii diferite.

Pensia pentru limita de vârstă

În cazul acesteia trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare. Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare, dar li se va recunoaște ca fiind pensie pentru limită de vârstă. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

Totodată, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut și crescut până la vârsta de 16 ani 3 copii, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.

Exemple

Un bărbat cu 35 de ani stagiul de cotizare, care a mai lucrat încă 8 ani, deci are 43 de ani vechime, se poate pensiona la vârsta de 60 de ani.

O femeie cu 31 de ani vechime, dintre care 6 ani în condiții speciale, ceea ce duce la adăugarea unui supliment de vechime de 3 ani, cu 4 ani de facultate și 2 de îngrijire copil, se poate pensiona cu 5 ani mai devreme, cu încadrare la pensia pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată (cu penalizare)

Este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile în vigoare.

Pensia de invaliditate

Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaș

Apare o nouă prestație și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Celelalte reglementări din legea veche se păstrează.

În prezent, soțul supraviețuitor are opțiunea să renunțe la pensia proprie și să ia 50% din pensia soțului decedat, evident în cazul în care această sumă este mai mare. Se păstrează această reglementare, dar se poate opta și pentru cea de-a doua nouă variantă: își păstrează pensia proprie și beneficiază și de 25% din pensia soțului decedat. Noua prestație se acordă în următoarele condiții: soțul supraviețuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, nu s-a recăsătorit, durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depășească 80% din salariul minim brut pe economie.

Exemplu: soția are o pensie de 1.000 de lei.

Soțul decedat are o pensie de 1.000 de lei.

Soția optează pentru pensia ei de 1.000 de lei, la care se adaugă 25% din pensia soțului decedat, rezultând un venit de 1.250 de lei.

Pensia minimă

Se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv.

Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

Astfel, un pensionar cu 19 ani vechime primește 49% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci el o va primi pe aceasta. Aici rezolvăm o inechitate din actuala lege, care nu diferențiază în funcție de anii lucrați. Cu alte cuvinte nu se mai poate ajunge în situația în care un pensionar care primește indemnizația minimă de 640 de lei și a lucrat 12 ani să primească aceeași sumă cu unul care a lucrat, spre exemplu, 35 de ani.

În actuala legislație un pensionar cu 13 ani vechime primește 640 de lei, unul cu 19 ani vechime primește tot 640 de lei, iar unul cu 35 de ani vechime, care a lucrat toată viața pe salariul minim, primește tot 640 de lei.

Cu actuala formulă a pensiei minime, toți trei vor primi 813 de lei în 2021, ceea ce reprezintă majorarea cu 10% anual a indemnizației sociale minime.

În noul proiect de lege ei vor fi departajați astfel încât un pensionar cu 13 ani vechime va primi 1.032 de lei, un pensionar cu 19 ani vechime va avea 1.176 de lei, iar un pensionar cu 35 de ani vechime va primi 1.560 de lei.

La formularea acestui exemplu s-a luat în calcul salariul minim pe economie prognozat pentru anul 2021, care este de 2.400 de lei.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate