Fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari a primit Premiul Nobel pentru Pace, deşi medierile sale nu au avut întotdeauna succes.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, ieri, fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, pentru numeroasele sale activităţi de mediere desfăşurate pe parcursul a trei decenii, transmite AFP. „Aceste eforturi au contribuit la o lume mai paşnică şi la «fraternitatea între naţiuni», în spiritul lui Alfred Nobel“, a declarat preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Ole Danbolt Mjoes. Ahtisaari a primit Premiul Nobel pentru Pace în ciuda eşecului înregistrat ca emisar special al ONU în Kosovo, negocierile privind statutul fostei provincii sârbe fiind una dintre cauzele pierdute cu care s-a confruntat de-a lungul carierei. El a apreciat că rolul pe care l-a avut în călăuzirea Namibiei pe drumul către independenţă rămâne principala sa realizare.
„Bineînţeles, Namibia este opera cea mai importantă“, a declarat Ahtisaari, care s-a ocupat de problemele din această ţară din 1975 până în 1990. Fostul preşedinte finlandez a fost răsplătit şi pentru eforturile care au culminat, în 2005, cu semnarea acordului de pace dintre guvernul indonezian şi separatiştii Mişcării pentru un Aceh liber, punând capăt conflictului care s-a soldat, începând din 1976, cu aproximativ 15.000 de morţi.
Născut pe 23 iunie 1937 la Viipuri (în prezent Vyborg, în Rusia), Martti Oiva Kalevi Ahtisaari a fost deportat, împreună cu părinţii săi, din provincia Carelia, anexată de Uniunea Sovietică la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. El a devenit profesor şi a predat inclusiv în Pakistan, înainte de a intra în diplomaţie.
Referitor la eşecul din Kosovo, Geir Lundestad, secretarul Comitetului Nobel norvegian, a declarat că nu există „o alternativă“ la independenţa fostei provincii. „Sperăm că soluţia va fi de durată“, a declarat Lundestad. 50 pentru Kosovo
Muntenegru şi Macedonia au recunoscut, joi seară, independenţa Kosovo, declarată unilateral de autorităţile de la Priştina pe 17 februarie 2008. În replică, Serbia a decis expulzarea ambasadorilor muntenegrean şi macedonean la Belgrad. Preşedintele Boris Tadici i-a acuzat pe oficialii muntenegreni că, prin decizia de acum două zile, au adus un „mare prejudiciu cetăţenilor din Serbia şi cetăţenilor din Muntenegru, care au atâtea în comun“, relatează AFP.
Belgradul este însă convins că „legăturile sale cu popoarele macedonean şi muntenegrean sunt indisolubile şi va continua să acţioneze într-o manieră pacifistă şi diplomatică în vederea asigurării stabilităţii în regiune şi protejării intereselor sale naţionale“, a declarat Tadici.
„Recunoaşterea independenţei Kosovo este contrară Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU. Kosovo face parte din Serbia“, se arată, pe de altă parte, în nota de protest înaintată autorităţilor de la Skopje de ambasadorul sârb în Macedonia, Zoran Popovici. Până în prezent, 50 de state au recunoscut independenţa Kosovo.
Recomandările noastre
