Începând din prima zi a echinocțiului de primăvară, și încă două zile după, popoarele asiatice marchează revenirea la viață a naturii cântând și dansând, luând parte la tot felul de competiții sportive, făcând urări de bine și de sănătate, și dând uitării lucrurile rele din anul care se încheie.

În traducere din kazahă, Nauryz înseamnă „Ziua Nouă”, iar sărbătoarea simbolizează bunătatea și bogăția, fericirea și dragostea, toate învăluite în prietenie.

Revenirea la viață a naturii

„Această sărbătoare își are originile în trecutul nostru păgân, de acum peste cinci mii de ani. Este o sărbătoare care se ține în aproape toată Asia, din Asia Mică și Estică, până în provinciile de la granița Chinei, de popoarele multor state, precum Pakistan, Afganistan, Iranul și Kazahstan. De fapt, această sărbătoare reprezintă revenirea la viață a naturii, venirea primăverii, reînnoirea oamenilor” a povestit kazahul Yedil Utekov (foto), director general Rompetrol Rafinare, companie care operează rafinăriile Petromidia şi Vega din România. Pe lângă națiunile menționate, și azerii, turcii, egiptenii sau tătarii celebrează Nauryz.

În ajunul sărbătorii, oamenii își curăță casele, își achită datoriile și se împăcă cu cei cu care s-au certat, deoarece, când Nauryz intră în casă, toate bolile și răutățile trebuie să dispară. În noaptea de dinaintea echinocțiului, ulcelele din casă vor fi umplute cu lapte și cu apă proaspătă, pentru a aduce bunăstare și putere de muncă pentru familie, dar și multă ploaie în anul care tocmai începe. Dacă ninge în prima zi de Nauryz, de asemenea, înseamnă că noul an va sta sub semnul bunăstării.

În Kazahstan, unul dintre ritualurile din prima zi de Nauryz spune că trebuie să găsești un izvor sau un canal de irigare și să-i cureți albia. Apoi, în jurul lui, adulții, tinerii și copiii trebuie să planteze copaci, ca apa să fie limpede și rece, bună de băut. În cultura kazahă, plantarea unui arbore este un gest de mare importanță, un proverb vechi spunând că „un om mai bine lasă în urma sa un copac, decât o cireadă”.

 

Trei zile de sărbătoare

În cele trei zile cât durează Nauryz, orașele devin scenă pentru festivaluri ale primăverii. În piețe se ridică iurtele (casele tradiționale nomade), iar în fiecare dintre ele se așază mese bogate, numite dastarkhan. Femeile gătesc bucate tradiționale, iar în iurte, tinerii iau contact cu tradiția. Pot învăța de la părinții și bunicii lor totul despre stilul de viață nomad, aproape abandonat acum din cauza urbanizării și modernizării. Se poartă, de regulă, straie tradiționale frumos ornate și se cântă vechi cântece kazahe.

 

De 27 de ani este sărbătoare oficială

Între anii 1926-1988, Nauryz nu a fost sărbătorit oficial, public, în fosta Republica Socialistă Sovietică Kazahă. Familiile kazahe marcau venirea primăverii doar în propriile

case. După desprinderea din URSS, treptat, în tot mai multe orașe kazahe, Nauryz era celebrat prin festivaluri. Din 1991, un decret prezidențial semnat de președintele Kazastanului, Nursultan Nazarbaev, a transformat Nauryz într-o sărbătoare națională cu durata de trei zile.

În timpul sărbătorii, kazahii au liber și în toate orașele sunt organizate festivaluri. „Nauryz înseamnă prieteni și familie. Înainte era o sărbătoare a fiecărei familii, dar de vreo 20 de ani încoace kazahii o sărbătoresc toți împreună, începând din 21 martie, de obicei, apoi pe 22 și 23 martie. Sunt trei zile de sărbătoare. Se petrece în stradă, în piețe publice, de obicei cu grupuri mari, părinți cu copii și bunici, e o mare sărbătoare pentru noi”, a mai spus Yedil Utekov.