Chiar dacă se spune că vara este anotimpul care îngraşă contul divelor, de fapt, odată cu prima frunză căzută şi dezlegarea la nunţi încep să curgă valurile de onorarii.
Pentru că de-aici vine o parte însemnată din salariul pe cap de cântăreţ. Iar punga se umple şi din zilele recoltei, ale oraşului, din festivalurile berii, al vinului sau datorită oricărei alte băuturi mai mult sau mai puţin spirtoasă. Noi nu avem multe concerte, turnee adevărate la care spectatorii să cumpere bilet, pentru a-şi urmări „live“ idolii. Artiştii cunosc ţara ca-n palmă, mulţumită numeroaselor drumuri făcute din oraş în oraş sau din cătun în cătun, pe unde impresarul le-a tocmit vreo cântare. Şi, cum românului îi place să petreacă zgomotos, cheamă, după posibilităţi, fie că-i nuntă, botez, cumetrie, aniversare, câteva „voci“ să-i zică la ureche. Vă mai miraţi de ce există tot felul de trupe, trupişoare, duete, trio-uri cărora le-ai da mai degrabă bani să tacă, decât să le auzi tânguindu-se? Nu scot un album, o piesă, un videoclip mai acătării, dar există şi se laudă cu noi achiziţii de maşini puternice şi cumpărături extravagante în străinătate? O duc bine pentru că sunt solicitate de cei care nu-şi permit s-o aducă pe Loredana la petrecere, dar nici nu se-ndură să lase responsabilitatea muzicii în mâinile unui DJ recomandat de văru’ care s-a-nsurat astă-vară. Aşa că un duo gen Bambi, machiat strident şi care cântă la fel, ridică mesenii la primele acorduri de sârbă împletită cu ritmuri de house, spre bucuria gazdei. Sau alţi solişti şi soliste cunoscuţi pentru un hit de-o vară, care bat ţara în lung şi-n lat adunând aprecieri şi aplauze de la adunări de câteva zeci de persoane. Şi câştigă bine. Iar cele cu adevărat populare, care atrag câteva mii de persoane într-o piaţă dintr-un oraş mare, au nevoie deja de contabili care să le ţină socoteala. Dar „grosul“ vine tot din perindări pe la petreceri de familie. Să tot fii „cântăreţ la nunţi“.
Recomandările noastre
