Poate propune nume pentru funcţiile de procuror general al României, de procuror şef al DNA şi DIICOT şi nu doar atât, poate cere declanşarea acţiunii disciplinare pentru magistraţi.
Fosta judecătoare Mona Pivniceru a depus ieri jurământul necesar instalării sale în funcţia de ministru al Justiţiei. Răspunderea pe care o are este uriaşă nu doar pentru că atribuţiile ministrului Justiţiei sunt mai multe şi importante, dar şi pentru că sistemul judiciar se află în dificilul proces de pregătire şi implementare a noilor coduri. Numirea Monei Pivniceru la conducerea Ministerului Justiţiei, concomitent cu dubla destabilizare a CSM - plecarea lui Pivniceru şi cea a Georgianei Iorgulescu - care şi-a anunţat ieri demisia pe motiv că nu se simte pe aceeaşi lungime de undă cu membrii Consiliului - ar putea aduce Justiţia într-o zonă a conflictelor, cu efecte negative pentru viaţa cetăţeanului. Avizul de legalitate Mona Pivniceru (51 de ani) şi-a asumat deci o misiune grea, pentru un an de zile, cum a specificat premierul în cererea iniţială de detaşare. Funcţia de ministru al Justiţiei are o importanţă capitală pentru procesul legislativ, ştiut fiind nu doar că are drept de iniţiativă legislativă, dar semnează şi avizul de legalitate pentru anumite legi, hotărâri şi ordonanţe de guvern. Semnează punctele de vedere emise de Ministerul Justiţiei ori de câte ori vreo autoritate publică îi solicită un aviz consultativ. Poate face recomandări în cazurile de graţiere. Propune şefii mari de prin Parchete Pe latura de resursă umană din zona Ministerului Public, potrivit legii, ministrul Justiţiei are competenţa de a face propunerile pentru numirea procurorului general al României, a prim-adjunctului şi a adjunctului procurorului general, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor lui, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor săi, precum şi a şefilor de secţie ai acestor parchete. Propunerile ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM, iau calea Preşedinţiei pentru numirea prin decret prezidenţial. Totodată şi regulile interioare după care se desfăşoară activitatea parchetelor ţin tot de pixul ministrului Justiţiei. Aceste regulamente se aprobă numai prin ordin al ministrului, la propunerea procurorului general ori, după caz, a şefului DNA, cu avizul CSM. Membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei deşi poate participa la şedinţele Secţiilor pentru judecători şi procurori, nu are drept de vot. El poate înclina balanţa cu singurul său vot doar în Plenul CSM. Devenit titular al acţiunii disciplinare, ca şi procurorul general şi preşedintele instanţei supreme, ministrul poate cere Inspecţiei Judiciare declanşarea acţiunii disciplinare faţă de un magistrat. Numeşte conducerile în penitenciare şi ANP Potrivit Hotărârii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, a regulamentului de ordine interioară şi a Legii 293 din 2004 privind statutul funcţionarilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), ministrul Justiţiei numeşte prin ordin directorul general şi adjunctul ANP, precum şi directorii şi directorii adjuncţi pentru penitenciarele din teritoriu. Totodată, numeşte şeful Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică. Tot prin ordin numeşte directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), adjunctul acestuia, precum şi directorii şi directorii adjuncţi ai oficiilor teritoriale ale ONRC (pe bază de concurs). În anul fiscal precedent, ca judecător la ÎCCJ, Mona Pivniceru a avut venituri de 96.036 de lei, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii a încasat un salariu de 57.422 de lei. "Eu nu am dorit să-mi schimb statutul de magistrat, a fost profesia mea de bază. A fi magistrat nu este un privilegiu. Şi nu este o recompensă extraordinară pentru această calitate". MONA PIVNICERU, cu câteva ore înainte de jurământ A intrat pe locul eliberat de Lidia Bărbulescu De la Curtea de Apel Iaşi, Mona Pivniceru a fost promovată judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea Plenului CSM nr 2115 din 2 decembrie 2009, cu începere de la 1 ianuarie 2010. Au fost 19 candidaţi pe patru locuri libere la Secţia civilă şi proprietate intelectuală. Instanţa supremă a avizat doar şapte, din care patru s-au retras, astfel că Mona Pivniceru, preşedintele AMR, a fost promovată. Ulterior, CSM a organizat alegeri pentru ocuparea celor trei locuri în Consiliu, rămase vacante în urma invalidării de către CCR a magistraţilor Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea. Astfel, cu 49 de voturi, Pivniceru a câştigat turul doi al alegerilor finalizate la 24 iunie 2011, depăşind-o "la mustaţă" pe contracandidata sa Gabriela Bîrsan(47 de voturi). Acum, Bîrsan avea şansa să facă parte din CSM, dar a renunţat. Citiţi şi:
- Mona Pivniceru a depus jurământul. Crin Antonescu: "Credibilitatea Justiţiei nu este marfă de export"
- CSM a luat act de demisie. Mona Pivniceru a ieşit din magistratură. Vine Gabriela Bîrsan?
- CSM a luat act de demisie. Mona Pivniceru a ieşit din magistratură. Vine Gabriela Bîrsan?
- Cristi Danileţ: "Plecarea Monei Pivniceru din CSM nu-i o pierdere"
- Condiţie pentru plecarea din magistratură a Monei Pivniceru
- Victor Ponta: "Decizia de azi sper să pună capăt crizei politice care a făcut rău României"
Recomandările noastre
