Analiza datelor obtinute cu sonda Cassini care a studiat planeta Saturn si satelitii acesteia a demonstrat existenta unor molecule organice complexe care provin din oceanul subteran de pe satelitului Enceladus.

Inca nu se stie daca aceste molecule sunt generate de forme primitive de viata sau in urma unor procese chimice complexe.

Sonda Cassini a fost lansata impreuna de catre NASA, ESA și ASI pentru a studia planeta Saturn si satelitii sai naturali, fiind una din cele mai de succes misiuni spatiale. Lansata in 1997 misiunea a luat sfarsit in septembrie 2017, cand sonda a fost distrusa, fiind lansata in mod intentionat pe planeta cu inele.

In perioada dintre 2004 si 2008 sonda Cassini a studiat, printre altele, asa-numitul inel E al planetei Saturn, avand instrumentele de la bord necontaminate cu praf interplanetar care provenea din alte regiuni ale sistemului Solar. In acest inel au fost descoperite praf si gheata emise de satelitul Enceladus al planetei Saturn. Enceladus este al saselea ca marime satelit al planetei Saturn, fiind descoperit in 1789 de catre William Herschel.

In 2005 Cassini a descoperit jeturi de gheata emise de Enceladus, ceea ce a fost o mare surpriza pentru astronomi, intrucat insemna ca exista apa pe acest satelit. Se pare ca in adancime, in subteran, exista un ocean cu apa lichida. Ba mai mult, pe Enceladus exista formatiuni relativ calde (su o temperatura de 150 Kelvin, in loc de 70 Kelvin) denumite "dungi de tigru", care constau din santuri foarte adanci si lungi (pana la 130 km), paralele, pline de zapada, situate intr-o regiune rotunda din jurul polului sud, care emana jeturi enorme ce contin gheata si alte tipuri de molecule. Cauzele acestei activitati nu sunt la ora actuala elucidate, mai ales tinand cont ca Enceladus este un satelit foarte mic, cu doar 504 km diametru.

Recent, un grup de cercetatori condus de catre Frank Postberg de la universitatea din Heidelberg a efectuat o analiza mai precisa a datelor obtinute de sonda Cassini, analizand circa zece  mii de particule capturate de instrumentele de pe sondai in 15 intervale de timp diferite. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent in prestigioasa revista Nature.

Ce anume au descoperit cercetatorii?

Circa un procent dintre particulele capturate de Cassini sunt molecule organize complexe. Daca pana recent fusesera identificate molecule ce contineau unul sau doi atomi de carbon, avand mase de circa 15 unitati de masa atomica, noua analiza a descoperit existenta moleculelor complexe cu unitati de masa de pana la 200 unitati de masa atomica. Aceste molecule sunt emise impreuna cu fragmente de gheata care le transporta in afara oceanului de pe Enceladus.

Moleculele organice descoperite contin de la 7 la 15 atomi de carbon, pe langa atomi de hidrogen, azot si oxigen si au structuri complexe. Cercetatorii cred ca aceste molecule sunt de fapt fragmente din molecule organice mult mai mari situate in oceanul subteran de apa sarata de pe Enceladus.

Este prima data cand molecule de acest gen au fost descoperite ca provenind dintr-un ocean de apa lichida in afara Terrei.

Intrebarea fundamentala la ora actuala este: de unde provin aceste molecule? Se crede ca moleculele organice complexe nu sunt stabile in apa lichida pentru perioade lungi de timp. Cum se genereaza deci in oceanul de pe Enceladus?  O parte dintre cercetatori crede ca aceste molecule ar putea fi deseurile generate de catre microbi care exista in ocean, alti cercetatori insa sustin ca la baza generarii lor ar sta procese chimice complexe, care insa nu au nimic de-a face cu forme deviata.

Existenta acestor molecule organice in oceanul subteran de pe Enceladus ar putea da nastere oricum formelor de viata: poate chiar la ora actuala iau nastere microbi sau alte forme de viata extraterestra, pe care nu le avem pe Pamant.

Cercetatorii sustin ca este extrem de importanta organizarea cat de curand a unei noi misiuni spre Saturn si Enceladus, cu instrumente la bord capabile sa raspunda intrebarii: exista viata pe Enceladus? Daca da, sub ce forma?

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro