Mișcarea Legionară și crima ca mod doctrinar de acțiune. Deși a fost apogeul politicii românești moderne, Marea Unire a deschis o adevărată cutie a Pandorei.

Mișcarea Legionară, fără îndoială, își are originile în antisemitismul românesc, existent discret în secolul XIX. Acesta fusese reînviat de Nicolae Iorga și AC Cuza. Dacă Iorga se va dezice prin 1914, Cuza va merge mai departe. Iar Corneliu Zelea Codreanu a fost practic „copilul” acestui mariaj politico-ideologic AC Cuza-Nicolae Iorga.

Mișcarea Legionară - „Văcăreștenii”

Una din primele măsuri politice din România Mare, necesară de altfel, a fost acordarea cetățeniei în bloc a evreilor din România. Conform tratatelor care au consfințit recunoașterea Marii Uniri, toți resortisanții din teritoriile nou-unite cu România trebuiau să aibă cetățenia română. Evreii din Vechiul Regat, conform modificării constituționale din 1879, se naturalizau individual. Acum, în 1919, cetățenia le-a revenit tuturor.

Reforma agrară din 1921 a rezolvat parțial nevoia de pământ a țăranilor. România Mare era ruptă în două. În noile teritorii unite cu țara. românii deși fără drepturi până la 1918 erau ceva mai înstăriți. În Vechiul Regat, sărăcia era generalizată la sate. Așa se face că după 1920, apar primii studenți cu origini țărănești. Aceștia însă, cu unele excepții nu au reușit să se compare cu românii de etnie evreiască, maghiară, germană, greacă sau ce naționalități mai erau în România. De aici, a apărut o nemulțumire.

În perioada 1920-1923, au loc greve studențești la Iași, Cluj și București. Studenții români cad în plasa antisemitismului lui AC Cuza și se încaieră cu evreii. Armata și Jandarmeria abia puteau păzi căminele. Așa se face că un grup de studenți iese în evidență: Corneliu Georgescu, Teodosie Popescu, Ion I. Moța, Radu Mironovici, Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Gârneață.  Ei vor fonda Mișcarea Legionară. Sunt în mare măsură studenți la Drept dar și la inginerie, cazul lui Mironovici. Plănuiesc în 1923, un complot. Urmau să fie lichidați bancheri, rabini evrei, directori de ziare de stânga. În plus, 6 miniștri care susținuseră cetățenia pentru evreii din România, erau și ei vizați. Un alt student, altul decât cei enumerați, a dezvăluit complotul. Studenții sus-menționați ajung la Închisoarea Văcărești pentru circa 6 luni. Li s-a spus „Văcăreștenii”.

Mișcarea Legionară, crima, constantă a anului 1924

Mișcarea Legionară s-a fondat la 24 martie 1927. Văcăreștenii fuseseră adepți ai LANC creată în anii 20 de AC Cuza. LANC era Liga Apărării Național Creștine și avea ca și corp paramilitar, „lăncierii”. Zelea-Codreanu călătorise la Berlin la începutul anilor 20 și văzuse grevele de acolo. Deja Italia trecuse la statul fascist. Ionel Moța va da tonul crimei prin răzbunare. În 29 martie 1924, la proces, Aurel Vernichescu, studentul care trădase complotul a fost împușcat de Moța cu un revolver strecurat în detenție. Va fi însă achitat.

Codreanu, cel care a condus Mișcarea Legionară îl va împușca pe Prefectul Manciu la Iași pe 25 octombrie 1924, unde era avocat într-un proces intentat unui confrate de idei.  Arestat, Codreanu va fi judecat la 20-26 mai 1925 la Turnu Severin și achitat de un juriu cetățenesc nu doar de magistrați. S-a considerat că a fost legitimă apărare. Astfel, se vor pune bazele a ceea ce știm astăzi, Mișcarea Legionară.

Drumul spre succesul în politică

Mișcarea Legionară are ziare antisemite: „Pământ strămoșesc”, „Axa”, „Buna Vestire”, „Sfarmă Piatră”. Corneliu Georgescu, Teodosie Popescu, Ion I. Moța, Radu Mironovici, Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Gârneață au personalități diferite. Spre misticism erau înclinați Codreanu, Mironovici, Moța. Georgescu și Gârneață erau mai pragmatici. Ei se vor ocupa de Ajutorul Legionar, erau mai preocupați de latura financiară a Mișcării.

Mișcarea Legionară pornise la drum cu un complot ce viza asasinate și cu două crime, trecute cu vederea. Era modul doctrinar de acțiune. Crima contra inamicului ducea la pedepsirea criminalului care se jertfea pe sine, ucigând un dușman, considera doctrina legionară. Autorul crimei însă ar fi devenit martir al neamului românesc și ar fi avut un cult în cadrul Mișcării. Să nu uităm de ce apoteoză au avut parte în 1937-1940 Moța, Marin, Codreanu, Nicadorii și Decemvirii alături de alți legionari asasinați de către Siguranță și Poliție: Clime, Christescu, Nicoleta Nicolescu, Alexandru Cantacuzino și alții.