Justitie
Special
Membrul CSM, Alin Ene, replică tranșantă despre drepturile magistraților! Diletantismul și aproximațiile parazitează orice dezbatere reală
Alin Ene, judecător, membru CSM. sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
Un membrul al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Alin Ene a publicat o postare amplă pe Facebook, în care răspunde punct cu punct unui text viral scris de un profesor de economie despre sistemul de justiție.
Magistratul acuză „aproximații comode” și „diletantism” și spune că dezbaterea publică despre justiție trebuie purtată pe bază de date, nu de percepții.
Alin Ene demontează speculațiile populiste
Alin Ene, 39 de ani, este judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, venit din rândul judecătorilor. A fost președinte al Judecătoriei Ploiești înainte de a fi ales.
În deschiderea mesajului, Ene amintește, ironic, replica lui Andrei Caramitru – foarte distribuită la rândul ei – potrivit căreia cine nu are competență într-un domeniu nu ar trebui să se aventureze în dispute cu specialiștii. De aici, membrul CSM pornește o demontare structurată, pe șapte puncte, a afirmațiilor făcute în textul economistului.
Primul capitol vizează regimul incompatibilităților și interdicțiilor pentru magistrați. Dacă în critica mențioantă se susținea că judecătorii și procurorii pot investi liber în diverse instrumente financiare, Ene precizează că magistrații nu pot tranzacționa acțiuni la bursă și nu pot desfășura acte de comerț. Ei pot avea imobile, obiecte de artă, participa la fonduri private de pensii sau la asigurări de viață, însă funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei didactice din învățământul superior. În opinia sa, acest cadru confirmă afirmația inițială a magistraților: „Nu avem voie să ne facem firme”.
Salarii mari, pensii de serviciu și realitatea sistemului
Pe tema salariilor mari din justiție, Alin Ene întreabă retoric: „Mai mari decât ce?”, arătând că raportarea trebuie făcută la profesii cu nivel comparabil de pregătire, muncă, răspundere și rol constituțional, nu la meserii invocate populist în dezbaterea politică. Cum ar fi cea de fochist...Subiectul, apreciază el, este „cel puțin discutabil”, nu se poate expedia cu o concluzie simplă de tipul: „Magistrații sunt cei mai bine plătiți”.
Una dintre cele mai sensibile teme abordate este cea a pensiilor de serviciu. În replică la afirmația că „magistrații au pensii speciale de la 45 de ani”, Ene precizează că legislația actuală prevede vârsta de pensionare la 60 de ani. Anterior, nu exista o limită de vârstă, ci o vechime minimă de 25 de ani în profesie, ceea ce a alimentat, teoretic, scenariul pensionării la 48 de ani.
În practică, explică el, mulți magistrați intră în sistem mai târziu, astfel că vârstele reale sunt mai ridicate. Tot aici, magistratul subliniază că, în România, se poate ajunge la peste 40 de ani de activitate în profesie, în condițiile unui volum de muncă pe care îl descrie ca fiind de „trei ori mai mare decât media europeană”.
Peste 3,6 milioane de dosare într-un an
La capitolul duratei proceselor, Alin Ene invocă o medie de 154 de zile în 2024, de la înregistrarea cauzei până la redactarea hotărârii. El atrage atenția că nu câteva zeci de dosare mediatizate definesc întregul sistem, care a gestionat, potrivit cifrelor prezentate, peste 3,6 milioane de dosare într-un singur an. Spre deosebire de alte servicii publice, susține membrul CSM, justiția funcționează după proceduri stricte și garantează drepturi care, inevitabil, presupun timp.
Ene critică și utilizarea termenului „adesea” în legătură cu presupusele hotărâri contradictorii „de la o instanță la alta pe aceeași speță”. El admite că astfel de situații există și amintește că există și remedii procesuale, precum revizuirea, dar întreabă retoric care este ponderea acestora raportat la circa 2,45 milioane de hotărâri pronunțate într-un an. Un astfel de adverb, spune magistratul, nu este ceea ce te-ai aștepta de la „un profesionist al cifrelor”.
Magistratura, printre cele mai sancționate profesii
Un alt punct respinge ideea că magistrații „nu răspund” pentru erorile lor. Ene afirmă că nu există altă putere în stat ai cărei reprezentanți să fie sancționați disciplinar în număr atât de mare și precizează că situația poate fi verificată public pe site-ul CSM. În contrapondere, el notează că nu are cunoștință de sancțiuni similare aplicate parlamentarilor sau membrilor Guvernului.
În final, Alin Ene abordează acuzația de „castă închisă”, recunoscând că examenele de admitere în magistratură sunt „extrem de grele și complexe”, dar apreciind că ar fi ideal ca același nivel de exigență și meritocrație să se regăsească și în celelalte profesii care reprezintă puterile statului.
Postarea lui Alin Ene se încheie cu o declarație de intenție. Mesajul său este, spune el, „o instigare pașnică la rigoare, corectitudine și înlocuirea diletantismului și manipulării cu analize obiective și temeinic documentate” în discuțiile despre justiție.
