Preşedintele rus Dmitri Medvedev a recomandat României să aibă o poziţie mult mai calmă şi mai echilibrată în problema Transnistriei, avertizând că, în caz contrar, criza transnistreană riscă să nu fie soluţionată.
"Mi se pare că poziţia României în această problemă ar trebui să fie cu mult mai calmă şi echilibrată. Or, dacă se vor mai auzi replici care se aud în prezent, conducerea Transnistriei şi oamenii de rând nu vor fi niciodată de acord cu unificarea Moldovei", a avertizat aseară Medvedev în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen ale cărei lucrări sunt găzduite de Moscova, potrivit portalului Unimedia.
Bucureştiul, participant la soluţionarea crizei
Cu doar două zile înainte, Medvedev pronunţase, la reuniunea trilaterală franco-germano-rusă din staţiunea franceză Deauville, şi numele României, enumerând actorii de a căror poziţie depinde soluţionarea conflictului îngheţat. Declaraţiile preşedintelui rus i-au pus pe jar pe liderii transnistreni care nu văd cu ochi buni participarea Bucureştiului la eforturile de reglementare a conflictului. "O ţară care a luat parte la conflictul armat de partea Chişinăului nu poate fi mediator în negocieri", a declarat Aleksandr Karaman, fost "vicepreşedinte" al Transnistriei în perioada 1991-2001, citat de cotidianul rus "Nezavisimaia Gazeta", preluat de Agerpres.
Karaman susţine că, la vremea sa, conflictul izbucnise tocmai din cauza "factorului român", în condiţiile în care în anii 1990 moldovenii de pe malul drept al Nistrului doreau unirea cu România, în timp ce "transnistrenii" se opuneau.. Fostul lider de la Tiraspol s-a declarat, de asemenea, uimit de faptul că preşedintele rus nu a numit Ucraina printre ţările de care depinde reglementarea crizei, în pofida faptului că Medvedev şi Ianukovici, omologul său de la Kiev, au dat asigurări, în luna mai, că vor acţiona la unison în această problemă şi că trupele ruse de menţinere a păcii vor fi retrase din Transnistria după soluţionarea definitivă a conflictului.
Cu câteva zile înainte de summitul de la Deauville, cancelarul german Angela Merkel, aflat în vizită oficială la Bucureşti, sublinia că "obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria". "Cred că România poate juca aici un rol important", atrăgea atunci atenţia Merkel.
Liderul de la Kremlin a mai subliniat că negocierile pentru soluţionarea diferendului transnistrean trebuie reluate după încheierea crizei politice din Republica Moldova. "Procesul de negocieri privind soluţionarea conflictului transnistrean poate fi continuate după ce în Republica Moldova se va instaura o guvernare efectivă", a subliniat aseară Medvedev. "Şi Chişinăul, şi Tiraspolul trebuie să fie pregătite să să se aşeze la masa de negocieri", a conchis acesta.
Ghimpu critică prezenţa militară rusă în stânga Nistrului
Astăzi, marcând cea de-a 16-a aniversare a acordului moldo-rus privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, liderul interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu, a avertizat din nou că prezenţa militară a Moscovei pe teritoriul autoproclamatei republici transnistrene afectează semnificativ eforturile de soluţionare a crizei.
"Experienţa Republicii Moldova demonstrează că că o prezenţă militară ilegală străină nu este doar o sursă de pericol la adresa statului gazdă, ci şi de alimentare a separatismului, dat fiind faptul că liderii separatişti de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse dislocate în regiune un suport moral, politic şi material al acţiunilor lor", a subliniat Ghimpu, citat de "Jurnal de Chişinău".
Recomandările noastre
