Lecțiile trecutului pentru verile tot mai fierbinți. Cum se răcoreau oamenii fără aer condiționat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Valurile de căldură tot mai intense îi determină pe cercetători să privească spre trecut, în căutarea unor metode prin care oamenii au reușit să facă față temperaturilor extreme înainte de apariția aerului condiționat. De la siesta practicată în sudul Europei și până la arhitectura tradițională din Orientul Mijlociu, numeroase soluții dezvoltate de-a lungul secolelor sunt analizate din nou pentru potențialul lor de adaptare la climatul actual, arată Il Post.

Cum se protejau oamenii de caniculă înainte de aerul condiționat. Siesta și adaptarea programului de lucru

Specialiștii atrag însă atenția că, în contextul încălzirii globale, aceste metode nu mai sunt suficiente de unele singure și trebuie completate de măsuri moderne de protecție.

Una dintre cele mai cunoscute practici este siesta, adoptată de generații întregi în regiunile cu veri toride. Ideea a revenit în atenția autorităților europene în 2023, când ministrul german al Sănătății de la acea vreme, Karl Lauterbach, a propus ca Germania să se inspire din modelul Spaniei și să introducă pauze mai lungi la prânz, argumentând că o astfel de organizare ar reduce riscurile pentru sănătate în perioadele cu temperaturi extreme.

Caniculă. Sursa foto: Pixabay

Îmbrăcămintea, adaptată fiecărui tip de climă

Studiile din antropologie și medicină arată că populațiile au ales haine diferite în funcție de condițiile climatice.

Bilanțul unei zile infernale în România. DSU anunță zeci de urgențe medicale și un deces din cauza temperaturilor extreme

România, în alertă din cauza valului de căldură. Comandamentul Energetic, convocat de urgență

În zonele de deșert, precum Sahara sau Peninsula Arabică, comunități precum tuaregii și beduinii au purtat timp de secole haine largi din lână. Deși materialul este gros, croiala lejeră permite circulația aerului, creează un strat izolator între corp și mediul exterior și oferă protecție împotriva razelor solare și a deshidratării.

Un studiu publicat în revista Nature încă din 1980 a arătat că diferențele dintre hainele albe și cele negre sunt mai mici decât s-ar crede. În cazul beduinilor, căldura absorbită de materialele închise la culoare este disipată înainte de a încălzi semnificativ pielea.

În schimb, în regiunile tropicale și foarte umede din Asia, America de Sud sau Australia, oamenii au preferat haine ușoare din bumbac, in sau mătase, materiale care favorizează evaporarea transpirației și răcirea naturală a organismului.

Locuințe răcite fără energie electrică

O altă soluție tradițională analizată de cercetători este reprezentată de „turnurile vântului”, cunoscute sub numele de badghir, întâlnite de secole în Iran și în alte regiuni din Asia Occidentală și Africa de Nord.

Aceste structuri captează curenții de aer și îi direcționează spre interiorul clădirilor, reducând temperatura din încăperi fără a utiliza energie electrică. Deși multe au fost înlocuite de sistemele moderne de climatizare, ele sunt considerate astăzi exemple valoroase de arhitectură sustenabilă.

Soluțiile trecutului nu mai sunt suficiente. Valurile de caniculă, tot mai greu de suportat

Cercetătorii atrag atenția că metodele tradiționale de adaptare nu trebuie privite ca remedii universale. Modul în care oamenii și-au construit locuințele, s-au îmbrăcat sau și-au organizat activitățile zilnice a fost influențat nu doar de climă, ci și de factori economici, culturali, religioși și sociali.

În plus, schimbările climatice amplifică frecvența și intensitatea valurilor de căldură, ceea ce reduce eficiența unor soluții care au funcționat în trecut.

Căldura extremă face sute de mii de victime în fiecare an

Potrivit celor mai recente estimări citate de sursa menționată, temperaturile extreme provoacă, în medie, aproximativ 546.000 de decese anual la nivel mondial, dintre care aproape 175.000 sunt înregistrate în Europa.

În cazul persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii sau cei cu afecțiuni cronice, experții consideră că măsurile moderne de protecție, infrastructura adaptată și accesul la sisteme eficiente de răcire rămân esențiale pentru limitarea efectelor caniculei.