Vechiul obicei al etnicilor germani reproduce breslele din Evul Mediu.
Sibiul este astăzi gazda unui carnaval inedit, cu muzică, dansuri tradiţionale nemţeşti şi gogoşi. Spectatorii din centrul oraşului, cei care se vor încumeta să se alăture dansatorilor măcar şi câţiva paşi, vor primi în dar pufoasele produse simple, aromate şi învârtite prin zahăr, făcute după o veche reţetă săsească. Carnavalul Lolelor este organizat de Asociaţia „Breasla Lolelor“, cu sprijinul Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu şi reconstituie un vechi obicei. Evenimentul este la a doua ediţie în Sibiu, după ce anul trecut a făcut parte din programul „Capitala culturală europeană“. Poftiţi la gogoşi!
Pregătirile erau de ieri în toi la Sibiu. Trei mii de gogoşi vor fi gata dimineaţă pentru a fi împărţite trecătorilor. Parada celor o sută de personaje mascate începe la ora 12.00, pe Bulevardul Coposu, şi continuă pe Strada Cetăţii, spre Pavilionul 2007. Aceasta merge apoi pe Bulevardul Bălcescu, spre Piaţa Mare şi Piaţa Huet. Oraşul va fi inundat de atmosfera de sărbă- toare vreme de două ore, după care duminică dimineaţa, de la ora 11.00, va fi rândul Agnitei.
„Vrem prin Carnavalul Lolelor să reînviem cât mai multe din obiceiurile medievale şi la Sibiu, nu numai la Agnita, şi ne aşteptăm la mii de participanţi“, spune Bogdan Pătru, preşedintele Asociaţ iei „Breasla Lolelor“. Participanţ ii vor fi primiţi la Sibiu de primarul Klaus Johannis şi vor merge, după sărbătoarea din stradă, la „Sala Oglinzilor“ a Forumului German. Etnicii germani vor fi întâmpinaţi aici cu un spectacol cu dansuri populare, gogoşi şi vin. Emigrarea afectează tradiţia
Această tradiţie, dispărută din România odată cu emigrarea masivă a saşilor din Transilvania, este atestată din secolul al XVII-lea şi înglobează obiceiuri ale breslelor din Evul Mediu. Parada lolelor prezintă breslele tradiţionale şi dansul lolelor, împreună cu reprezentaţii de măiestrie ale personajelor mascate. În 1911, breslele din Agnita au organizat pentru prima oară o paradă comună. Obiceiul a fost întrerupt între 1941 şi 1969. Pe când a fost reluat, în 1985 numărul lolelor ajungea la 600. Personajele reprezentate în Breasla Lolelor întruchipează cele mai importante bresle din Agnita: Breasla Blănarilor - reprezentată de Coroana pe care sunt aşezate patru vulpi cu câte un jder în gură şi de un urs cu stăpânul său, a Croitorilor - reprezentată de Căluţul Croitorului împreună cu călăreţul său şi Breasla Dogarilor, respectiv un bărbat ce învârte o doagă de butoi pe care sunt aşezate în formă piramidală pahare pline cu vin. Conducătorul Paradei este însoţit de doi îngeraşi. LEGENDĂ
Ursula, eroina din Agnita
Lolele, în germană „Urzeln“, sunt personajele care o reprezintă pe Ursula, o eroină locală. Legenda spune că, pe când Agnita era atacată de turci, femeia s-a năpustit asupra duşmanilor într-un costum zdrenţuit şi i-a pus pe fugă cu dangăte de clopot şi pocnituri din bici. „Ursulele“ de azi - echipate în costumele inedite, cu franjuri negre, măşti şi căciuli îmblănite - nu mai sperie duşmanii, ci îşi îmbie şi răsplătesc publicul cu gogoşi. Mai mult, trecătorii sunt prinşi de lole cu biciul de piele în jurul taliei şi invitaţi la dans.
Recomandările noastre
