Unii încearcă să facă din această izolare un fel de retragere spirituală, dar pentru alții această închisoare forțată este o tortură. Trei persoane s-au sinucis în ultimele săptămâni.

„Este același lucru în fiecare zi. E greu să rămâi cu mintea întreagă”, a spus Ryan Driscoll, un american de 26 de ani care nu a pus piciorul pe pământ de 80 de zile.

„Vedem pământul în fiecare zi. Este la 200 de metri, dar nu putem debarca”, explică acest muzician îmbarcat pe „Seabourn Odyssey”, o navă de croazieră a companiei Carnival, staționată în Barbados.

La 13 martie, căpitanii pacheboturilor au primit ordin să înceteze navigarea. Cei cu pasageri au reușit să-i debarce pe uscat, după negocieri complexe cu autoritățile portuare, dar apoi s-au întors pe mare cu echipajele lor.

„Nu știm ce se va întâmpla. Nu ni se răspunde. Nu vedem capătul tunelului”, a spus Ryan Driscoll. „Îmi lipsește uscatul. Uneori simt că sunt în închisoare”.

Companiile au repatriat mii de membri ai echipajelor pe parcursul acestor două luni, dar procesul este lent și scump, întrucât Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) impun ca aceștia să fie transportați cu zboruri charter – presupunând că țara lor de origine le acceptă.

Numai în apele americane, aproximativ 60.000 de membri de echipaj se aflau la bordul a 90 de nave, săptămâna trecută, potrivit gărzilor americane de coastă.

Potrivit psihiatrului Eugenio Rothe, această experiență, resimțită ca o izolare forțată, poate fi percepută ca „o separare emoțională de tot ceea ce este important pentru persoana în cauză, cei dragi, mediul său fizic, geografic și social”.

„Există un sentiment de abandon, pierdere și de doliu, care se poate transforma apoi în depresie și poate duce chiar la gânduri de suicid”, a declarat acest profesor de la Universitatea Internațională din Florida (FIU), scrie Boursorama.

În ultimele două săptămâni, cel puțin patru membri de echipaj au decedat (fără se se fi infectat cu noul coronavirus): unul din „cauze naturale”, care nu au fost comunicate, și alți trei în urma a ceea a părut a fi sinucidere. Doi din aceștia din urmă s-au aruncat peste bord.

Caio Saldanha, un DJ brazilian în vârstă de 31 de ani care a fost transferat din navă în navă de compania Royal Caribbean, a prezentat o plângere la Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului pentru „situația de încarcerare” în care s-a aflat, în opinia lui.

Plângerea sa se bazează în special pe faptul că Royal Caribbean a semnat cu întârziere un document solicitat de CDC pentru autorizarea debarcărilor.

Zeci de angajați s-au manifestat vineri la bordul navei „Majesty of the Seas”, agitând pancarte acuzatoare la adresa lui Michael Bayley, președintele companiei Royal Caribbean, a transmis Cruise Law News.

Săptămâna precedentă, alți angajați au început o grevă a foamei pe „Navigator of the Seas”, o navă aparținând și ea Royal Caribbean, care a dat asigurări că acest conflict a fost rezolvat.

„Mi-e teamă”, a spus un alt membru de echipaj, tot un brazilian, în vârstă de 52 de ani. „Nu vreau să mor, dar din punctul meu de vedere este doar o chestiune de timp, voi muri. Ne-au abandonat, oamenii de aici vor muri”, a spus el într-un videoclip.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE