Inca nu am intalnit un cuplu care sa pice de acord in aceasta chestiune, a strictului necesar ce trebuie luat intr-o excursie.

Un univers in miscare

Bineinteles ca ne certam din cauza bagajelor de fiecare data cand plecam undeva mai mult de trei zile. Sotul meu refuza sa ia tot ceea ce eu consider de stricta necesitate. Cred ca, daca ar putea, m-ar lasa si pe mine acasa. Glumeam!

Femeile pleaca in general cu multe lucruri, pentru a se simti in siguranta, pentru a putea recladi oriunde cat mai mult din micul univers pe care si l-au construit. Pentru ca femeile construiesc, barbatii doar cumpara materialele.

Bagajele noastre sunt mari pentru ca suntem responsabile. Fara lucrurile pe care noi le luam - si pe care barbatii le-ar trece lejer la categoria „consumabile” -, ar trebui sa cumparam altele, ceea ce ar zgudui serios bugetul alocat vacantei. Or, mai putini bani egal, de exemplu, mai putine beri.

Psihanaliza - pentru care nimic pe lume nu este ce pare a fi - da urmatoarea explicatie: femeia, chiar prin sex, este orientata catre interior, deci spre ce e intim, personal si apropiat. In acelasi timp, pe barbat sexul il orienteaza spre exterior, spre nou, spre cucerirea unei lumi straine.

In multe culturi stravechi, baietii erau trimisi in salbaticie, doar cu un cutit, ca sa invete sa se descurce si sa se intoarca barbati. Au trecut totusi mii de ani de atunci. Astazi, normele si cerintele sunt un pic altele, nimeni nu mai vaneaza bizoni. In fond, tot ceea ce ne trebuie este o masina mai puternica si mai incapatoare, plus un strop de intelegere. (Elena Georgescu)

Transformarea in melc Cand o familie pleaca in concediu, femeile parca se muta, iar barbatii parca fug de-acasa. Dar sa lasam teoria, mai bine va povestesc cum am plecat anul acesta la mare. Cand nu eram insurat, plecam la mare cu urmatoarele produse: cortul, hainele de pe mine, schimburi de lenjerie, o haina groasa, niste blugi, trei tricouri, trei carti si periuta de dinti. Toate in rucsac, apoi la tren si valea!

Acum o luna, asezat intre doua genti imense, rucsacul meu parca avea bodyguarzi. Aveam cu noi un sifonier de haine, masa si scaune pliante, termos, ibric, cani, lotiune de plaja, cu diferiti factori de protectie, crema pentru dupa plaja, extract din plante care pregateste pielea pentru plaja, zahar si cafea, aragaz portabil, lanterna, pompa pentru saltea, trei cearsafuri, patru prosoape, umbrela de soare, geanta frigorifica... etc....

Vazand sezlongul pliant pentru prietenii-care-pica-pe-neasteptate-si-raman-peste-noapte, am riscat o gluma. „Ce faci? Il lasi acasa? Daca nu sunt sezlonguri pe plaja?”.

In sfarsit, am plecat. In oglinda retrovizoare nu vedeam nimic, din pricina sezlongului. Oricum, n-aveam nevoie: masinile care veneau din urma treceau cu viteza luminii pe langa melcul ce gafaia cu toate posesiunile in spate.

La mare, am descoperit ca am uitat cortul, salteaua si sacii de dormit. Sau, depinde cum privesti, poate ca am uitat casa, acoperisul, peretii, patul, televizorul, robotul de bucatarie... etc.... (Adrian Georgescu)

Puteti comenta pe www.adriangeorgescu.ro